Declarațiile au fost făcute în contextul conceptului de reformă a administrației publice locale, prezentat de Guvern la începutul lunii aprilie, care prevede reducerea numărului de raioane de la 32 la 10 și reorganizarea serviciilor publice la nivel regional, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Valentina Casian afirmă că autoritățile raionale nu dispun de suficiente venituri proprii și depind în mare măsură de resursele generate în localitățile reședință de raion.
„Am fost dintre puținii primari care am vorbit destul de răspicat. Eu nu mă refer la persoane, eu mă refer la acest nivel de administrație care este, unul, ineficient. Ineficient din punct de vedere financiar, pentru că autoritățile de nivelul doi nu au, practic, venituri proprii”, a declarat edilul.
Potrivit primarului, poziția sa a provocat nemulțumiri în rândul unor președinți de raioane, însă critica vizează funcționarea instituțiilor și nu activitatea persoanelor care lucrează în cadrul acestora.
Casian susține că actuala organizare administrativă nu mai corespunde realităților din teren, în condițiile în care mai multe competențe importante au fost transferate în ultimii ani către ministere și alte instituții centrale. Ea a menționat domenii precum ordinea publică, asistența socială și sănătatea, care nu mai sunt gestionate la nivel raional.
„Pe cât este de rezonabil să menții în țară niște structuri sovietice, care sunt absolut depășite?”, a întrebat retoric primarul municipiului Strășeni.
Edilul a atras atenția și asupra lipsei unor informații clare privind viitoarea hartă administrativă a țării, menționând că nu este cunoscut încă numărul exact al raioanelor care vor rămâne după reformă.
Conceptul reformei administrativ-teritoriale lansat de Guvern prevede comasarea primăriilor mici prin introducerea unui prag minim de 3.000 de locuitori și reducerea numărului de raioane. Autoritățile susțin că măsurile vor contribui la eficientizarea serviciilor publice, atragerea fondurilor europene și dezvoltarea unor proiecte regionale de amploare.
Pe de altă parte, președinții de raioane și reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) recunosc necesitatea unor schimbări, însă solicită mai multe clarificări privind organizarea noilor structuri, atribuțiile acestora și impactul reformei asupra autonomiei locale și accesului cetățenilor la servicii publice.
Valentina Casian consideră că principalul obiectiv al administrației publice trebuie să rămână dezvoltarea comunităților locale și colaborarea eficientă cu instituțiile statului, indiferent de apartenența politică a guvernării.
