Maia Sandu s-a născut pe 24 mai 1972, în satul Risipeni din raionul Fălești. În 1994, a absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, Facultatea de Management. Din 1995 până în 1998, a studiat la Academia de Administrație Publică din Chișinău, obținând titlul de master în relații internaționale, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la ipn.md.
În perioada iulie 1994-martie 1998, a activat în calitate de consultant, șef adjunct de direcție la Ministerul Economiei. Iar din martie 1998 și până în august 2005, a fost economist la Oficiul Băncii Mondiale de la Chișinău. Din august 2005 și până în iulie 2006, a condus Direcția generală politici macroeconomice și programe de dezvoltare la Ministerul Economiei și Comerțului. Între 2006 și 2009, a fost consultant în diferite proiecte în domeniul bunei guvernări și reformei administrației publice.
A obținut titlul de master în politici publice în anul 2010, după finalizarea studiilor la Școala Kennedy de administrație publică a Universității Harvard SUA. Ulterior, în perioada iunie 2010-iulie 2012, a fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale la Washington.
Revine la Chișinău și, în iulie 2012, acceptă portofoliul de ministru al educației în cabinetul liberal-democratului Vlad Filat, funcție deținută până în iulie 2015.
Participă pentru prima oară la alegerile prezidențiale în 2016, an în care a fondat și Partidul Acțiune și Solidaritate. În turul II, ia 47,89% din voturi, cedând victoria socialistului Igor Dodon.
După alegerile parlamentare din 2019, când a fost implementat sistemul electoral mixt, a câștigat mandatul de deputat în Circumscripția nr. 50: la vest de Republica Moldova, candidând pe listele Blocului electoral ACUM, pe care PAS l-a format împreună cu Platforma DA. În Parlament a fost doar câteva luni, în iunie 2019 fiind desemnată prim-ministru. Guvernul Sandu a fost demis în noiembrie același an, după ce moțiunea de cenzură înaintă de fracțiunea Partidului Socialiștilor a fost votată împreună cu Partidului Democrat.
În 2020, Maia Sandu a candidat din nou la alegerile prezidențiale și reușește în turul II să-l învingă pe același adversar, Igor Dodon, cu 57,75% din voturi, obținând primul ei mandat prezidențial.
În declarația de avere pentru anul 2023, Maia Sandu declară salarii de la Președinție în mărime de peste 263 de mii de lei, dar și peste 95 de mii de lei – diurnă pentru deplasările peste hotare. Președinta a mai avut venituri în valoare de 8 mii de euro din vânzarea mașinii. Începând cu anul 2003, are în proprietate un apartament cu o suprafață de peste 74 de metri pătrați și care ar valora peste 440 de mii de lei.
În cadrul lansării sale în campania electorală din acest an, Maia Sandu a declarat că în 2024 poporul are în față cea mai importantă decizie de la Independență încoace. „Ne vom alege viitorul. Referendumul va pietrui calea noastră de mâine. Și eu am încredere că neamul nostru vrea pace”, a precizat candidata.
Planul pentru Moldova, prezentat de Maia Sandu, se bazează pe trei obiective naționale: grijă față de oameni, condiții de viață mai bune, pace și bună înțelegere. Maia Sandu a promis să încurajeze investițiile în economie și să crească veniturile, pentru ca salariul minim să ajungă la cel puțin 10 mii de lei, iar salariul mediu să ajungă la 25 de mii de lei pe lună până în 2030. De asemenea, a promis să introducă, începând cu 2025, pensia minimă de 3 300 de lei pentru carieră lungă pentru pensionarii cu cel puțin 40 de ani vechime în muncă.
„Vom asigura alimentație sănătoasă și gratuită, din contul statului, pentru elevii din clasele I-IX-a. Vom repara și reabilita 3 000 kilometri de drumuri, astfel încât toate drumurile naționale și regionale din țară vor fi în stare bună. Vom repara și dota toate policlinicile din țară. Vom pregăti țara pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030, unde pacea este garantată. Vom continua un dialog extern activ ca țara noastră să fie în continuare auzită și respectată în toată lumea”, a promis Maia Sandu.
Maia Sandu este pe poziția nr. 2 în buletinul de vot.
