Aceștia au atenționat că abordările europenilor față de țara noastră au fost folosite în Ucraina în 2014, iar acum riscă să facă din Moldova o nouă versiune a Ucrainei, transmite Ultimelestiri.md cu referire la zvon.md.
„Într-o țară în care doar 9% din cetățeni sunt de etnie rusă, un vot de aproape 50% împotriva aderării la UE ilustrează că guvernul de la Chișinău nu a abordat problemele interne, importante pentru oamenii de rând. De exemplu, mulți moldoveni sunt îngrijorați de faptul că aderarea la UE subminează micii fermieri și tradițiile locale”, explică portalul responsiblestatecraft.org.
Publicația consideră că, transformând referendumul într-un subiect de politică etno-naționalistă, Sandu a stimulat tendințele secesioniste din regiune, făcând procesul de integrare în UE mai problematic.
Europenii riscă să transforme Moldova într-o nouă Ucraină
„Ea se expune, de asemenea, acuzației de a lăsa Moldova să devină o eprubetă geostrategică pentru influența occidentală, lucru pe care Rusia va încerca, fără îndoială, să îl exploateze. Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, s-a aflat la Chișinău cu puțin timp înainte de vot, îndemnându-i pe moldoveni să își exprime libera alegere. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ales să își exprime îngrijorarea cu privire la eforturile Rusiei de a deturna viitorul european al Moldovei. Aceste declarații sunt impregnate de ideea că aderarea Moldovei la UE ar stabiliza granița de est a Europei și ar consolida securitatea împotriva Rusiei. Dar acest lucru ignoră lecțiile istoriei.
Aceleași argumente au fost folosite în Ucraina în 2014. Transformarea alegerilor moldovenești într-o luptă cu sumă nulă între Europa și Rusia – mai degrabă decât un vot despre ceea ce moldovenii de rând vor să se întâmple pe plan intern – riscă să facă din Moldova o nouă versiune a Ucrainei, mult mai mică și mai vulnerabilă din punct de vedere economic”, semnalează analiștii occidentali.
Ei menționează că afirmațiile Maiei Sandu cu privire la interferențe trebuie, de asemenea, puse în contextul unui efort concertat al autorităților moldovenești de a îngreuna votul alegătorilor din Rusia și Transnistria separatistă.
„Doar 10.000 de buletine de vot au fost trimise în Rusia, unde se crede că populația moldovenească numără peste 150.000 de persoane. Populația Transnistriei este de 367.000 de persoane, dar acestora li s-a permis să voteze doar în Moldova. (În mod oficial, Moldova insistă că Transnistria face parte din Moldova)”, constată responsiblestatecraft.org.
În al doilea tur, Maia Sandu se va confrunta cu un grup unitar de partide de opoziție
Aceeași sursă menționează că rezultatul alegerilor din Moldova a afectat-o pe actuala președintă. Referendumul UE nu a adus decât un vot slab în favoarea aderării la blocul comunitar, iar în primul tur al unui vot prezidențial pe care comentatorii occidentali îl preconizau la limită, Maia Sandu a fost departe de a atinge procentul de 50% de voturi, de care ar avea nevoie pentru a obține un al doilea mandat prezidențial.
„Ea se va confrunta acum cu un grup unitar de partide de opoziție în al doilea tur, șansele sale de a rămâne în funcție fiind în balanță. Unde a mers totul prost? Greșeala lui Sandu a fost că a făcut din alegerile moldovenești o alegere între Europa și Rusia.
Chiar înainte ca voturile finale să fie numărate, Sandu a reclamat o fraudă electorală generalizată, sponsorizată de oligarhul prorus Ilan Șor. Rapoartele conform cărora grupurile pro-ruse au plătit alegători pentru a ieși la vot sunt credibile. Dacă acest lucru a avut vreun rezultat, acesta a fost mobilizarea alegătorilor din Moldova înclinați în mod natural să dorească legături cu Rusia, mai degrabă decât schimbarea voturilor proeuropenilor”, anticipează analiștii de la Quincy Institute.
