De menționat că, CJI a monitorizat zece posturi de televiziune: Cinema 1, Exclusiv TV, Gagauziya Radio Televizionu (GRT), Jurnal TV, Moldova 1, N4, ProTV Chișinău, TV8, TVC 21 și TVR Moldova, transmite Ultimelestiri.md.
Așadar, cel de-al patrulea raport cuprinde perioada 11-18 octombrie curent. Acesta a precedat ziua celor două scrutine: alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional.
În acest interval de timp, CJI a avut în vizor 405 materiale cu tangență electorală directă și indirectă, între care 342 de știri, 32 de emisiuni și 31 de dezbateri.
„Maia Sandu, candidata PAS, a avut cele mai multe apariții în lumină negativă – 29, iar în șapte cazuri – în lumină pozitivă. Sandu a fost dezavantajată și de materialele negative despre activitatea administrației publice centrale și a PAS-ului – 85 în total – și a fost favorizată de materiale în lumină pozitivă la adresa acestor instituții – 35 în total. Ceilalți concurenți au fost reflectați preponderent în context neutru. Dintre partidele participante la referendum, PAS a avut cele mai multe apariții în context negativ – 30 de ori, iar tonalitatea reflectării celorlalte partide a fost preponderent neutră”, a explicat Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI.
În acest sens, postul TV Cinema 1 a oferit acces direct în știri tuturor candidatelor și candidaților înscriși în cursa electorală pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Televiziunea a fost neutră și pozitivă. Maia Sandu a fost reflectată atât neutru, cât și pozitiv și negativ, fiind în egală măsură avantajată și dezavantajată de tonalitatea pozitivă și negativă a aparițiilor reprezentanților APC.
Exclusiv TV a abordat subiectele electorale în știri, emisiuni și dezbateri, oferind acces direct majorității actorilor electorali. Candidații și candidatele participante la scrutin au apărut în lumină mai mult neutră, dar și pozitivă. Majoritatea partidelor politice participante în campania pentru referendum au fost reflectate neutru, cu excepția partidului de guvernământ care a avut apariții și în lumină negativă, care au dezavantajat-o pe Maia Sandu, candidata PAS.
GRT a reflectat sumar campania în știri, subiectele electorale cu caracter electoral fiind abordate mai mult în emisiuni și dezbateri. Tonalitatea prezentării majorității actorilor electorali a fost neutră și pozitivă, iar Maia Sandu, candidata PAS, a fost reflectată doar în context negativ.
Jurnal TV nu a favorizat sau defavorizat vreun candidat electoral. Tonalitatea reflectării acestora a fost majoritatea cazurilor neutră. Partidele participante în referendum au fost reflectate preponderent neutru, la fel ca și reprezentanții administrației publice centrale.
Moldova 1 a continuat să reflecte campania electorală atât în buletinele de știri, cât și în dezbateri organizate atât pentru referendum, cât și pentru alegerile prezidențiale. Toți concurenții electorali au avut acces în materialele postului public de televiziune. În majoritatea cazurilor, candidații au fost prezentați neutru.
N4 – o defavorizare evidentă a fost observată în cazul Maiei Sandu care a fost pusă în lumină negativă în mai mult de jumătate din numărul total de mențiuni pe care le-a avut în calitate de candidată/președintă în exercițiu.
Pro TV Chișinău – nu a fost observată o favorizare sau defavorizare evidentă a vreunui candidat la funcția de șef al statului. Majoritatea situațiilor în care candidații au fost dezavantajați au avut loc în contextul discuțiilor din dezbateri.
TV8 – cei mai mulți dintre actorii electorali au fost prezentați în lumină neutră, iar o parte au avut apariții și în lumină negativă, în dezbateri sau emisiuni. Tonalitatea reflectării partidelor politice a fost mai mult neutră.
TVC21 a reflectat campania electorală în buletinele News Digest, emisiuni și dezbateri. În calitate de concurentă electorală, Maia Sandu a fost defavorizată în majoritatea cazurilor în care a fost menționată.
TVR Moldova – în perioada de raport, nu a fost observată o favorizare sau defavorizare evidentă a candidaților. Sporadic, Maia Sandu, PAS și Guvernul au fost dezavantajați în dezbateri.
Monitorizarea are loc în cadrul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte din care face parte și CJI. Următorul raport, care va cuprinde cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, va fi lansat la 5 noiembrie.
Realizarea raportului de monitorizare a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Ambasadei Marii Britanii la Chișinău. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea Regatului Unit, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
Reamintim că, la 20 octombrie, cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot au mers la urnele de vot pentru a alege președintele țării pentru următorii patru ani.
Totodată, cetățenii au fost chemați să participe și la referendumul constituțional pentru a-și manifesta opțiunea față de perspectiva aderării țării noastre la Uniunea Europeană.
Alegătorii au mers la cele 2.219 secții de votare, dintre care 1.988 sunt deschise pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 30 de secții pentru locuitorii din stânga Nistrului.
Potrivit datelor preliminare prezentate de CEC, Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo se vor duela în turul II al alegerilor prezidențiale. Pentru Maia Sandu au votat 640.881 de alegători sau echivalentul a 42,07% din numărul celor care au participat la scrutin, în timp ce Alexandr Stoianoglo s-a clasat pe locul 2, fiind susținut de 400.208 de cetățeni, ceea ce constituie 26,27% din numărul total de votanți. Potrivit CEC, Maia Sandu câștigă la o diferență de aproape 240.673 de voturi.
În ceea ce privește rezultatele preliminare ale referendumului, la întrebarea adresată, 50,16% dintre alegătorii care au participat la referendum și-au exprimat opțiunea „Da”, iar 49,84% au răspuns „Nu”.
Astfel, Comisia va prezenta Curții Constituționale un raport privind cum s-au desfășurat alegerile, pregătirile, toate incidentele, precum și toate rezultatele centralizate de la birourile electorale ale secțiilor de votare, inclusiv rapoartele pe care le vom recepționa de la organele electorale.
„În termen de zece zile, Curtea Constituțională va confirma sau infirma printr-o hotărâre rezultatele. Amintim că legea adoptată prin referendum se publică printr-o ediție specială a monitorului oficial, iar data adoptării deciziei este data desfășurării referendumului”, au declarat reprezentanții CEC.
