Pentru referință experții au luat doar populația din R. Moldova, fără Diasporă și Stânga Nistrului, deoarece sondajele naționale pot măsura doar opinia acestei părți ai cetățenilor, transmite Ultimelestiri.md.
Astfel, Barometrul Opiniei Publice (BOP) arată că 47,8% ar fi votat DA la referendum, iar 23% ar fi votat NU și 12% – nu aveau o opinie, iar restul – nu ar fi participat la referendum sau nu au răspuns la această întrebare.
Aceste date reflectă sentimentul populației generale la sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie 2024. Astfel, atunci, la nivel de țară, sentimentul era clar de a vota DA la referendum, deși sub 50% din respondenți au ales opțiunea DA, mulți fiind indeciși sau determinați să boicoteze referendumul.
În acest context, reprezentanții au analizat câțiva factori care obiectiv pot influența rezultatul final.
Factorul structurii populației care vine la vot.
Această condiție indică faptul că experții nu pot ști dacă mai mulți pro-europeni sau mai mulți euro-sceptici au venit la vot sau din contra – mai puțini, dar cunosc că la alegeri participă mai activ persoanele cu vârsta mai mare de 55 de ani și mai pasiv – persoanele care au până la 35 de ani. Astfel, datele BOP au fost re-ponderate conform structurii pe categorii de vârste care au fost prezente la vot și s-a obținut următorul rezultat: DA – 48,2%, NU – 23,5%, restul – 28,3%. Deci efectul unei structuri diferite a votanților comparativ cu structura reală a populației explică cel puțin 0.5pp din răspunsurile de NU din total (de la 23% la 23,5%). Astfel, doar factorul de vârstă nu explică într-o măsură mare votul mai mare de NU, dar are o influență măsurabilă.
Factorul votului pentru candidați.
Reprezentanții au re-ponderat eșantionul BOP după procentul obținut de cei 11 candidați la alegeri și în urma acestui exercițiu, au obținut următoarea structură a răspunsului pentru întrebarea cu Referendumul:
- DA – 50,2%,
- NU – 25,5%,
- restul – 24,3%.
Astfel, procentul de DA crește peste jumătate din eșantion, iar cel de NU – cu 2pp (de la 23,5% la 25,5%). Respectiv, modul în care au votat real respondenții la alegeri explică suplimentar încă 2pp din votul de NU.
Factorul predispunerii de a vota NU.
Pentru a înțelege care sunt sentimentele față de referendum a celor 24,3% din eșantion care nu au spus nici DA, nici NU, chiar și după cele 2 re-ponderări, experții au căutat o variabilă proxy care să estimeze mai bine acel sentiment. Astfel, o variabilă foarte potrivită e răspunsul la întrebarea „În opinia dumneavoastră, lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție corectă sau într-o direcție greșită?”. Răspunsurile la această întrebare corelează foarte bine cu răspunsurile la întrebarea cu privire la votul la referendum. Iată ce au obținut:
- Dintre cei care au răspuns DA, 79,2% consideră că lucrurile în țară merg într-o direcție corectă și doar 25,3% au spus că direcția este greșită.
- Dintre cei care au răspuns NU, doar 5.2% consideră direcția corectă și 39,3% cred că direcția este greșită.
- Dintre cei care nu au răspuns nici DA, nici NU, 15,6% consideră că direcția este corectă și 35,4% – că direcția este greșită.
Astfel, este evident că sentimentul grupului de indeciși cu privire la referendum este mult mai aproape de sentimentul grupului NU care a votat la referendum și mult mai departe de sentimentul grupului care a votat DA la referendum. Printr-o interpolare, experții au estimat că din cei indeciși, circa 19% ar fi votat mai degrabă DA, iar 81% – mai degrabă NU.
Repartizând cele 24.3% între răspunsuri de DA și NU, reprezentanții au obținut următoarea proporție: DA – 54,8%, NU – 45,2%.
Reamintim că, la 20 octombrie, cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot au mers la urnele de vot pentru a alege președintele țării pentru următorii patru ani.
Totodată, cetățenii au fost chemați să participe și la referendumul constituțional pentru a-și manifesta opțiunea față de perspectiva aderării țării noastre la Uniunea Europeană.
Alegătorii au mers la cele 2.219 secții de votare, dintre care 1.988 sunt deschise pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 30 de secții pentru locuitorii din stânga Nistrului.
Potrivit datelor preliminare prezentate de CEC, Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo se vor duela în turul II al alegerilor prezidențiale. Pentru Maia Sandu au votat 656.354 de alegători sau echivalentul a 42,45% din numărul celor care au participat la scrutin, în timp ce Alexandr Stoianoglo s-a clasat pe locul 2, fiind susținut de 401.726 de cetățeni, ceea ce constituie 25,28% din numărul total de votanți. Potrivit CEC, Maia Sandu câștigă la o diferență de aproape 254.628 de voturi.
În ceea ce privește rezultatele preliminare ale referendumului, la întrebarea adresată, 50,46% dintre alegătorii care au participat la referendum și-au exprimat opțiunea „Da”, iar 49,54% au răspuns „Nu”.
