Potrivit acesteia, în prezent, pentru femeile care nu au acumulat suficient stagiu de cotizare, indemnizația se calculează pornind de la salariul mediu pe economie, ceea ce înseamnă aproximativ 6.090 de lei. Din 2027, Guvernul propune ca indemnizația să fie calculată în baza salariului minim, adică 2.205 lei, transmite Ultimelestiri.md.
Furtună susține că această modificare ar însemna o reducere de aproape 3.900 de lei pe lună pentru viitoarele mame.
Ea atrage atenția că măsura este propusă într-un context demografic dificil. Potrivit datelor invocate de aceasta, în 2025, în R. Moldova s-au născut 22.100 de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent, în timp ce numărul deceselor a fost de 32.100. Astfel, sporul natural negativ a fost de aproximativ 10.000 de persoane.
De asemenea, Victoria Furtună afirmă că rata fertilității este de 1,68 copii per femeie, sub nivelul de 2,1 necesar pentru înlocuirea generațiilor.
Potrivit acesteia, reducerea sprijinului pentru maternitate vine pe fondul creșterii costului vieții, al scumpirii medicamentelor, locuințelor, chiriilor, creditelor și serviciilor comunale, dar și al instabilității veniturilor.
Furtună avertizează că o asemenea măsură poate alimenta o spirală demografică negativă: mai puțin sprijin pentru familii, mai puține nașteri, mai multă migrație a tinerilor, creșterea ponderii populației vârstnice, mortalitate mai ridicată, mai puțini angajați activi, venituri fiscale mai mici, sisteme medicale și sociale mai slabe și, în final, și mai multă migrație.
Potrivit estimărilor prezentate de Furtună, peste un an, numărul nașterilor ar putea scădea până la 17.000 de copii, iar mortalitatea, pe fondul îmbătrânirii populației, al sărăciei și al scumpirii medicamentelor, ar putea ajunge la 36.000 de persoane.
În acest scenariu, sporul natural negativ nu ar mai fi de 10.000 de persoane, ci de aproximativ 19.000.
Victoria Furtună mai susține că exodul populației ar putea ajunge la 150.000–200.000 de persoane anual, iar cei care ar pleca ar fi, în primul rând, familiile tinere, femeile însărcinate și persoanele aflate la vârsta reproductivă.
În opinia sa, în următorii cinci ani, R. Moldova riscă să se confrunte nu doar cu un declin demografic, ci cu „erodarea bazei umane a statului”.
Ea menționează printre posibilele efecte închiderea școlilor, deficitul de medici și lucrători, presiunea tot mai mare asupra sistemului de pensii, depopularea localităților, reducerea bazei fiscale și noi creșteri ale poverii fiscale.
„Acestea sunt consecințele unei politici prin care statul începe să economisească pe seama celor care se află deja într-o categorie vulnerabilă. Într-o țară în care mortalitatea depășește deja semnificativ natalitatea, reducerea sprijinului pentru maternitate riscă să împingă și mai multe familii tinere să părăsească țara. Iar efectele nu vor fi măsurate în milioane economisite, ci în oameni pierduți”, a conchis Furtună.
