Litigiul principal, în cadrul căruia a fost ridicată excepția, vizează cererea de chemare în judecată depusă de „Cinema 1” împotriva Consiliului Audiovizualului (CA), prin care postul a solicitat anularea punctelor Deciziei CA din decembrie 2022, în baza cărora a fost sancționat cu 42.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor art. 4 din CSMA (Programe audiovizuale locale), transmite Ultimelestiri.md.
Astfel, în urma controlului dispus în noiembrie 2022 de CA, privind respectarea de către o serie de furnizori de televiziune a prevederilor CSMA care vizează durata medie zilnică de programe audiovizuale locale, cota minimă de producție proprie în primă difuzare, proporția minimă de programe audiovizuale locale în limba română, dar și a celor difuzate în orele de maximă audiență, s-a constatat că postul „Cinema 1” a admis o serie de abateri.
„Mai exact, în perioada de raport, serviciul de televiziune a difuzat programe audiovizuale cu durata medie zilnică mai mică de opt ore, procentul producției în prima difuzare a fost mai mic de 50%, ponderea programelor locale a constituit un volum mai mic de 80% în limba română, iar cota programelor locale difuzate în orele de maximă audiență nu a atins 75%”, se arată în comunicatul Consiliului Audiovizualului.
Totodată, pe parcursul examinării cauzei în fond, avocata Oxana Camaeva a ridicat, în interesele „Cinema 1”, excepția de neconstituționalitate pe marginea art. 4 alin. (7) din CSMA, susținând că obligarea furnizorilor de servicii media audiovizuale de a transmite programe audiovizuale locale în proporție de 80% în limba română încalcă drepturile minorităților naționale și etnice care trăiesc în țară și că legislatorul ar trebui să le acorde furnizorilor de servicii media opțiunea de a alege limba în care doresc să transmită programe audiovizuale locale.
În acest context, Înalta Curte a notat că prin instituirea obligației de a difuza programele locale în limba română, legislatorul a urmărit promovarea limbii oficiale a statului.
„Promovarea limbii de stat, inclusiv prin intermediul transmiterii serviciilor media audiovizuale, urmărește să răspundă nevoii identitare a majorității cetățenilor statului şi stabilește limba în care are loc, de obicei, comunicarea dintre diferitele părți ale populației în toate domeniile vieții şi pe întreg teritoriul statului. De asemenea, difuzarea serviciilor media audiovizuale în limba de stat urmărește ca cetățenii care locuiesc pe teritoriul țării şi tind să se integreze în societate să aibă posibilitatea de a învăța limba română și, respectiv, să participe eficient la procesele democratice ale statului, fapt care ar permite realizarea coeziunii sociale şi integrarea minorităților etnice în viața publică”, mai spun membrii CA.
În argumentarea Curții, s-a făcut referire și la opinia Comisei de la Veneția, potrivit căreia este legitim şi lăudabil ca statele să promoveze consolidarea limbii de stat, cunoașterea acesteia de către toți cetățenii şi adoptarea de măsuri pentru promovarea învățării de către toţi, astfel încât să corecteze inegalitățile existente şi să faciliteze integrarea efectivă a persoanelor aparținând minorităților naționale în societate.
„În același timp, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că interesul protecției şi al promovării limbii de stat trebuie pus în balanță cu interesul recunoașterii şi al protejării drepturilor lingvistice ale cetățenilor care aparțin minorităților etnice. Pentru realizarea acestui echilibru, legislatorul a prevăzut, cu titlu de excepție, ca în unitățile administrativ-teritoriale în care o minoritate etnică reprezintă o pondere majoritară furnizorii de servicii media pot transmite programe audiovizuale de producție proprie în limba minorității respective și programe audiovizuale locale într-o proporție de cel puţin 25% în limba română”, mai scrie în comunicatul Consiliului Audiovizualului.
