Căderea guvernului părea destul de probabilă, în ciuda declarațiilor lui Macron care, aseară declara că „nu poate să creadă” în moţiunea de cenzură a Guvernului lui Michel Barnier, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Cu o seară înainte el îndemnase la „responsabilitate”, cu o zi înaintea unui vot crucial în Adunarea Națională.
Michel Barnier devine astfel premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Franței, și doar al doilea răsturnat printr-o moțiune de cenzură.
Trei luni de mandat
Deputații francezi au votat miercuri pentru demiterea guvernului minoritar aflat la putere de doar trei luni, fiind prima dată când acest lucru se întâmplă în Franța din 1962 și sporind incertitudinea politică și economică într-o țară pivot a Uniunii Europene, transmite France Presse, scrie Agerpres.
După trei ore și jumătate de dezbateri aprinse într-o sală arhiplină asupra unei moțiuni de cenzură susținută de parlamentari ai opoziției de stânga și de extremă dreapta, 331 din cei 577 de deputați din Adunarea Națională – camera inferioară a parlamentului francez – și-au retras sprijinul pentru premierul Michel Barnier.
Acesta este acum obligat să își prezinte demisia și pe cea a guvernului președintelui Emmanuel Macron. Abia întors dintr-o vizită de stat în Arabia Saudită, Emmanuel Macron trebuie să numească un nou prim-ministru, în conformitate cu prevederile Constituției.
Răsturnarea guvernului, care a fost precipitată de o luptă privind bugetul de austeritate al lui Barnier, aruncă unul dintre cei mai puternici actori europeni într-o turbulență politică mai profundă, pe fondul unor provocări economice majore. Conform Constituției Franței, nu pot fi organizate noi alegeri parlamentare decât la un an după ultimul vot din iulie, scrie DPA.
Niciunul dintre blocurile politice nu deține majoritatea absolută în parlament, ceea ce înseamnă că este puțin probabil să poată fi format un guvern mai puternic decât unul minoritar.
Cine este Barnier?
Barnier, un politician francez conservator veteran, cunoscut pentru faptul că a condus negocierile Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la ieșirea țării din bloc, a fost ales de Macron pentru a fi prim-ministru în septembrie. Barnier a preluat funcția după săptămâni de incertitudine provocate de decizia lui Macron de a organiza alegeri parlamentare anticipate în iunie și iulie, în încercarea de a-și consolida sprijinul.
Înfrângerea sa de miercuri era așteptată și a venit după ce alianța de stânga Noul Front Popular (NFP) și Adunarea Națională (RN) a lui Marine Le Pen au depus moțiuni de cenzură împotriva sa. Prima moțiune votată de parlamentari – și cea care a dus la căderea guvernului – a venit din partea alianței de stânga. Aceasta a trecut cu sprijinul partidului lui Le Pen.
Moțiunea a fost depusă după decizia de luni a premierului de a utiliza puteri speciale pentru a promova o parte a bugetului său pentru 2025 – care prevede creșteri de taxe și reduceri ale cheltuielilor guvernamentale – fără aprobarea Parlamentului.
Franța, a doua economie ca mărime din zona euro, se confruntă cu un deficit bugetar uriaș care afectează acțiunile și obligațiunile franceze și crește costurile de împrumut. Țara cheltuiește 60 de miliarde de euro pe an pentru plata dobânzilor la datoria sa, ceea ce este mai mult decât cheltuiește pentru apărare sau pentru învățământul superior, după cum a spus Barnier în intervenția pe care a avut-o înainte de vot.
După prăbușirea guvernului german luna trecută, doi dintre principalii actori ai Europei ar putea ajunge acum la un impas politic din cauza crizelor interne, comentează DPA.
