Potrivit Asociației, în pofida obligațiilor clare stabilite de Curte, Federația Rusă continuă să refuze plata despăgubirilor și să ignore măsurile generale necesare pentru a asigura respectarea dreptului la educație în școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană, transmite Ultimelestiri.md.
„Prin această comunicare dorim să atragem din nou atenția asupra nerespectării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Catan și alții v. Rusia. Este vital ca factorii de decizie internaționali să intervină, pentru că lipsa unor măsuri efective subminează statul de drept și pune în pericol drepturile fundamentale la educație ale copiilor din școlile cu predare în limba română”, a declarat avocatul Promo-LEZ, Vadim Vieru.
Promo-LEX a constatat că, în ceea ce privește neexecutarea individuală și generală a hotărârii, Federația Rusă nu a achitat despăgubirile de 6.000 de euro per reclamant și 50.000 de euro în total pentru costuri și cheltuieli. Mai mult, nu există niciun plan de acțiune din partea Moscovei pentru remedierea problemelor structurale din regiunea transnistreană, în pofida influenței semnificative exercitate de Rusia asupra autorităților de facto.
„Presiunile asupra școlilor cu predare în limba română rămân ridicate. Continuă aplicarea unui tarif discriminatoriu la utilități pentru cele opt școli care utilizează grafia latină, comparativ cu cele subordonate Tiraspolului. Personalul didactic și părinții sunt supuși la intimidări, interogatorii și presiuni administrative, care deseori forțează transferul elevilor la instituții controlate de autoritățile separatiste. În plus, este menținută o așa-zisă „lege a limbilor”, ce impune utilizarea grafiei chirilice pentru limba „moldovenească” în regiune.
În capitolul dedicat deficiențelor de infrastructură și transport se menționează că majoritatea școlilor cu predare în limba română funcționează în spații neadecvate, fără un program de renovare și cu dotări insuficiente (laboratoare, săli de sport, cantine etc.). De asemenea, numeroase autobuze școlare sunt uzate și necesită înlocuire urgentă, având în vedere creșterea numărului de elevi și distanțele mari parcurse zilnic.
Accesul la cultură este limitat, iar elevii și profesorii suferă intimidări. Evenimentele culturale de pe malul drept sunt greu accesibile din cauza „posturilor de control” ilegale, iar intrarea scriitorilor și artiștilor în regiune este deseori obstrucționată. Au fost documentate și cazuri de denigrare a școlilor românești în presa locală finanțată de regimul de la Tiraspol, care lansează acuzații nefondate de „propagandă împotriva Rusiei” la adresa manualelor și materialelor didactice.
Un aspect grav îl reprezintă riscul de înrolare forțată în structuri paramilitare. Autoritățile de facto solicită periodic liste cu elevii care împlinesc 16 ani pentru a-i include în evidențele militare, fără a exista mecanisme instituționale clare la Chișinău care să protejeze acești elevi și familiile lor de practicile de înrolare”, notează Asociația.
Astfel, Promo-LEX propune instituirea unui mecanism independent de monitorizare, astfel încât Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei să desemneze o echipă de experți în drepturile omului și educație care să supravegheze constant evoluțiile din regiune.
„Se recomandă și crearea unui fond de compensații, similar modelului „Trust Fund for Victims” din alte organizații internaționale, pentru a acorda despăgubirile cuvenite victimelor cărora Rusia le refuză plata. Totodată, se solicită Federației Ruse un plan de acțiune detaliat, iar în absența progreselor, se propune recurgerea la măsuri de presiune politică, diplomatică și economică la nivel european.
O altă direcție de acțiune este dezvoltarea unor strategii de prevenire a înrolării forțate. În acest sens, implicarea autorităților de la Chișinău este esențială pentru a furniza informații și sprijin familiilor, precum și pentru a crea o linie fierbinte dedicată. La nivel mai larg, Promo-LEX evidențiază necesitatea consolidării dialogului și a cooperării regionale, subliniind importanța implicării partenerilor internaționali în eforturile de a preveni escaladarea abuzurilor și de a menține un climat educațional sigur și nepolitizat”, recomandă Asociația.
