Potrivit unui raport al organizației, 21 de conturi asociate lui Nathalie Yamb, Sylvain Afoua și Justin Tagouh pe Facebook, Instagram, TikTok, YouTube și X – cu un public cumulat de peste 4 milioane de urmăritori – continuau să afișeze instrumente de monetizare după ce sancțiunile fuseseră deja impuse, transmite Ultimelestiri.md cu referire la antena3.ro.
Cei trei au fost sancționați de UE în 2025 pentru activități de interferență străină pro-rusă. Bruxellesul i-a acuzat că au participat la operațiuni de influență vizând publicul african și că au susținut campanii de manipulare a informației favorabile Kremlinului.
Unul dintre cei mai cunoscuți dintre ei este Nathalie Yamb, influenceriță și comentatoare politică elvețiano-cameruneză cu peste două milioane de urmăritori.
Potrivit think tank-ului londonez Institute of Strategic Dialogue, Yamb a preluat narativele Moscovei și este o susținătoare declarată a Rusiei, cu legături la AFRIC, o organizație asociată companiilor militare private rusești.
Justin Tagouh a fondat Afrique Media, o rețea TV și digitală francofonă de amploare care a anunțat în 2022 un parteneriat cu trustul de stat rus Russia Today. Cercetătorii de la African Digital Democracy Observatory au documentat că rețeaua a acoperit activitățile Wagner și a republicat conținut RT.
Sylvain Afoua, cunoscut și sub numele Egountchi Behanzin, conduce Ligue de Défense Noire Africaine, o organizație pan-africană dizolvată de autoritățile franceze în 2021.
Sancțiunile vin pe fondul îngrijorărilor crescânde din Europa legate de operațiunile de influență rusă în Africa, în special în Mali, unde autoritățile militare au aprofundat relațiile cu Moscova după retragerea forțelor franceze în 2022. Mercenarii grupului Wagner – și ai succesorului acestuia, Africa Corps – și-au consolidat treptat prezența în regiune, în timp ce cercetătorii au documentat campanii de informare pro-ruse care portretizează Rusia drept un aliat puternic și denigrează Occidentul.
Potrivit legislației UE, fondurile sau resursele economice nu pot fi puse legal la dispoziția persoanelor sancționate.
Totuși, cercetările WHAT TO FIX arată că mai multe conturi asociate celor trei au continuat să afișeze funcții de monetizare mult timp după impunerea sancțiunilor – inclusiv Facebook Stars, Creator Subscriptions, TikTok Subscriptions și YouTube Channel Memberships, identificate în cadrul analizelor desfășurate între ianuarie și aprilie 2026.
„Există mai multe moduri prin care poți câștiga bani ca și creator – unele servicii sunt în afara platformei, iar altele sunt facilitate direct de platformă”, a explicat Victoire Rio, directoarea executivă a WHAT TO FIX.
„Cele mai importante sunt programele de royalty, în care platforma este cea care face plăți directe către conturi în funcție de engagement-ul generat”, a adăugat ea.
Cercetătorii precizează că analiza s-a concentrat pe accesul la serviciile de monetizare, nu pe sumele efectiv plătite – raportul nu stabilește dacă vreun transfer financiar a avut loc în realitate.
Între timp, o serie de funcții au fost eliminate. TikTok a șters un cont asociat lui Afoua după ce cercetătorii au semnalat problema, iar YouTube a eliminat funcția Channel Membership de pe canalul Ligue de Défense Noire Africaine. Un cont de X asociat lui Yamb, care apărea monetizat în ianuarie, nu mai era activ în această privință la verificarea din aprilie.
Într-un răspuns transmis Euronews, YouTube a declarat: „Google respectă cu strictețe legislația aplicabilă în materie de sancțiuni și conformitate comercială și aplică politicile aferente în conformitate cu Termenii de utilizare. Dacă constatăm că un cont încalcă acești termeni, luăm măsurile corespunzătoare”.
Echipa de fact-checking The Cube a Euronews a identificat și un alt cont TikTok asociat lui Afoua, creat după eliminarea primului, pe care platforma l-a șters rapid după ce a fost semnalat.
WHAT TO FIX atrage atenția că descoperirile ridică întrebări mai largi despre modul în care platformele verifică creatorii înainte de a le acorda acces la funcțiile de monetizare.
„Există foarte puțină transparență cu privire la modul în care aceste procese ar trebui să funcționeze, și cu atât mai puțin cu privire la cum funcționează în practică”, mai spune Rio.
Directoarea a invocat și Regulamentul DSA – Legea europeană a serviciilor digitale –, care obligă marile platforme, prin Articolul 34, să identifice și să evalueze riscurile sistemice generate de serviciile lor.
„Argumentul nostru este că practicile de monetizare ale platformelor reprezintă un factor de risc pentru toate riscurile sistemice. Platformele ar trebui, în temeiul Articolului 34 din DSA, să evalueze acest risc și să dezvolte măsuri de atenuare”, a explicat Rio. „Prima solicitare pe care am avansat-o este transparența”, a concluzionat ea.
