În această etapă, credincioșii își îndreaptă atenția către o viață spirituală mai intensă, marcată de rugăciune, pocăință și iubire față de aproape. În plus, se abțin de la consumul de produse de origine animală, urmând tradițiile transmise din generație în generație, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la stirileprotv.ro.
Când începe Postul Paștelui
Anul acesta, Postul Paștelui începe pe 3 martie și se încheie pe 19 aprilie. Acest interval marchează o perioadă de 7 săptămâni de rânduieli bisericești și de restricții culinare, menite să pregătească sufletul și trupul credincioșilor pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului, scrie crestinortodox.ro.
În tradiția ortodoxă, Postul Paștelui este adesea numit și Postul Mare, tocmai datorită duratei sale și a stricteții cu care este ținut.
Conform calendarului ortodox, postul se încheie în Sâmbăta Mare, pe 19 aprilie, când credincioșii se pregătesc să primească în suflet vestea Învierii, sărbătorită pe 20 aprilie 2025.
De ce este Postul Paștelui cel mai greu post din an
Postul Paștelui este privit de mulți drept cel mai aspru și mai dificil post din întregul an bisericesc.
Durează aproximativ 7 săptămâni (40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor). Lungimea acestui post îl deosebește de celelalte patru posturi de peste an (Postul Crăciunului, Postul Adormirii Maicii Domnului, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel și miercurile/vinerile obișnuite).
În tot acest interval, se recomandă evitarea produselor de origine animală (carne, ouă, lactate), iar în unele tradiții chiar și a uleiului și vinului, mai ales în primele zile ale postului sau în anumite săptămâni. Credincioșii care țin postul cu strictețe consideră că renunțarea la acest tip de alimente este un mod de a-și disciplina dorințele și a-și îndrepta atenția către rugăciune și introspecție.
Dincolo de aspectul alimentar, Postul Paștelui are o puternică dimensiune duhovnicească. Se reamintește episodul biblic în care Iisus Hristos a postit 40 de zile în pustiu, triumfând asupra ispitirilor. Prin urmare, fiecare credincios este încurajat să-și intensifice efortul spiritual, să participe mai des la slujbe, să-și spovedească păcatele și să facă fapte de milostenie.
Scopul final al Postului Mare este acela de a-i ajuta pe credincioși să se apropie mai mult de Dumnezeu și să trăiască cu intensitate Săptămâna Patimilor și slăvita zi a Învierii. Renunțarea la cele materiale și concentrarea pe valorile esențiale (dragoste, smerenie, iertare) reprezintă cheia transformării sufletești.
Zile cu dezlegare la pește
Chiar dacă regulile Postului Paștelui sunt stricte, există anumite zile stabilite de Biserica Ortodoxă în care se face o concesie alimentară, numită dezlegare la pește. În anul 2025, credincioșii care postesc pot consuma pește, vin și ulei în următoarele zile:
25 martie – Buna Vestire: Această sărbătoare amintește momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Este una dintre cele mai importante praznice împărătești, însemnată în calendarul ortodox cu cruce roșie.
13 aprilie – Duminica Floriilor: Această zi marchează intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, cu doar o săptămână înainte de Patimi. Slujba de Florii evocă bucuria celor care L-au întâmpinat pe Hristos cu ramuri de finic și strigăte de laudă.
În afara acestor date, mai pot exista și alte dezlegări la pește stabilite de eparhii sau în funcție de anumite calendare bisericești, însă în general, cele menționate sunt cele acceptate la nivel național. Este bine ca fiecare credincios să se consulte cu duhovnicul său pentru a stabili dacă și cum se aplică dezlegările în circumstanțe particulare (de ex., probleme medicale, regim alimentar, etc.).
Paștele Ortodox, sărbătorit în aceeași zi cu cel catolic
În mod obișnuit, Paștele ortodox și cel catolic se pot sărbători la date diferite, ca urmare a diferențelor de calcul între calendarul iulian (utilizat încă de Biserica Ortodoxă pentru datele pascale) și cel gregorian (folosit de Biserica Catolică). În 2025, ortodocșii și catolicii celebrează de Învierea Domnului în aceeași zi, anume 20 aprilie.
Această potrivire a datelor este relativ rară, dar nu imposibilă, și depinde de modul în care sunt calculate echinocțiul de primăvară și fazele lunii. Prin urmare, în 2025, toți creștinii vor trăi bucuria Învierii în aceeași duminică, celebrând împreună una dintre cele mai importante sărbători ale Creștinismului.
