Donald Trump este ales președinte al SUA după ce critică un război din străinătate și cere încheierea acestuia. El negociază un acord cu un adversar al Statelor Unite, aflat sub sancțiuni severe, eliminând un aliat din propriile discuții de pace. Acordul dezastruos este perceput ca o capitulare în fața opoziției, prioritizând încheierea rapidă a conflictului în detrimentul sprijinirii aliaților SUA sau a stabilității pe termen lung în regiune, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Este ceea ce s-a întâmplat în Afganistan în timpul primului mandat al lui Trump și ceea ce ucrainenii și partenerii lor se tem că s-ar putea întâmpla acum cu ei
Când Trump a început să promită în campania electorală că va pune capăt războiului din Ucraina, Mike Martin, membru al parlamentului britanic, a văzut „multe asemănări” cu modul în care Trump a pus capăt războiului din Afganistan.
„Acordul nu a fost un acord, a fost o capitulare”, a spus Martin, care a servit în Afganistan și a scris An Intimate War, o carte despre conflict. „Și asta încearcă Trump să pună în scenă aici (în Ucraina).”
Ce s-a întâmplat în Afganistan
În februarie 2020, echipa lui Trump a semnat un acord cu talibanii, punând capăt celor două decenii de implicare a SUA în războiul din Afganistan. Guvernul afgan de la acea vreme – partener al SUA – a fost exclus din negocieri.
Retragerea ulterioară a trupelor americane, în ciuda faptului că talibanii nu și-au respectat partea de acord, a fost un factor-cheie în preluarea șocantă a Kabulului de către talibani în 2021.
Deși nicio comparație nu este exactă, „ceea ce este similar este instinctul de bază al conducerii americane – de a se apropia de inamic și de a oferi pe tavă toate bijuteriile familiei”, a spus Martin
De când a preluat mandatul, Trump și echipa sa au alarmat oficialii ucraineni prin poziția lor de negociere față de Rusia. Imediat, oficialii americani au părut să submineze pârghiile de negociere ale Ucrainei, spunând că aderarea la NATO nu este o opțiune și că restabilirea granițelor Ucrainei este „un obiectiv nerealist”.
Similitudini în negocierile cu Rusia
Un aspect deosebit de îngrijorător a fost o întâlnire din februarie, în Arabia Saudită, între oficiali americani și ruși, la care Ucraina și Europa nu au fost invitate. La începutul acestei săptămâni, Trump a declarat că „nu este important”
ca Zelenski să fie prezent la negocieri.
Statele Unite au avut trupe desfășurate în Afganistan timp de două decenii, luptând împotriva unei insurgențe talibane alături de trupele armatei afgane, în timp ce Ucraina luptă împotriva unei invazii terestre a unei națiuni suverane, fără ca SUA să aibă soldați pe teren. Acordul cu talibanii s-a axat, de asemenea, pe încheierea implicării SUA, nu pe întregul conflict.
Cu toate acestea, acordul SUA semnat cu talibanii la Doha a fost singurul alt acord de pace negociat de Trump și este revelator pentru cum arată în practică retorica sa izolaționistă. Mulți experți văd paralele clare cu modul în care se desfășoară discuțiile de pace astăzi.
Lecția pentru ucraineni, avertizează Martin, este clară: „Nu vă bazați pe America. Găsiți alți aliați.”
„Același scenariu”
Trump a criticat vehement implicarea SUA în Afganistan pe rețelele sociale și a cerut retragerea trupelor încă din 2011. Până când Trump a fost învestit în 2017, aproape 2.400 de americani muriseră în Afganistan de la invazia inițială din 2001.
Trump și-a început eforturile de a negocia direct cu talibanii în 2018 și l-a numit pe Zalmay Khalilzad consilier special pentru facilitarea discuțiilor. Întâlnindu-se în Qatar, Khalilzad și reprezentanții talibanilor au deschis negocierile de pace, deși guvernul afgan a fost exclus la cererea talibanilor.
„Guvernul afgan a fost complet exclus. A fost lăsat pe dinafară”, a spus Tim Willasey-Wilsey, profesor la Departamentul de Studii de Război de la King’s College și fost diplomat britanic. „Este același scenariu (în Ucraina). Zelenski e exclus, iar Europa la fel.”
John Bolton, consilierul pentru securitate națională al lui Trump la momentul acordului de la Doha, a fost și el eliminat din negocierile privind Afganistanul, după ce Trump și-a dat seama că Bolton nu susținea planurile sale de retragere rapidă în detrimentul stabilității.
În mod similar, Keith Kellogg, actualul trimis special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, a lipsit de la recentele discuții SUA-Rusia din Arabia Saudită. Nu există indicii că administrația Trump intenționează să-l includă în viitoarele runde, iar unii experți susțin că este activ marginalizat din cauza poziției sale relativ pro-Ucraina.
„Europenii trebuie să fie mult mai pregătiți să acționeze singuri”
Zelenski a menținut ferm poziția că Ucraina nu va accepta niciun acord negociat fără participarea sa. Și, deoarece Trump urmărește încheierea luptelor care implică forțele lui Zelenski – nu doar retragerea trupelor americane –, implicarea liderului ucrainean nu poate fi ignorată la fel de ușor ca în Afganistan.
Una dintre cele mai mari diferențe între Afganistan și Ucraina ar putea fi și unul dintre cele mai mari motive de speranță pentru Kiev în evitarea greșelilor făcute în Kabul, potrivit lui Lefevre: rolul altor țări europene.
Până acum, Europa a cerut vocal includerea Ucrainei și a propriei sale participări la discuțiile de pace, continuă să ofere ajutor și, potrivit unor rapoarte, elaborează un plan pentru trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina.
„Nu este inevitabil ca situația să se încheie cu o retragere ca în Afganistan, dar depinde de europeni să se asigure că acest lucru nu se va întâmpla”, a spus Philippe Lefevre, director asociat al Centrului pentru Marea Britanie și Europa de la Universitatea din Surrey. „Europenii trebuie să fie mult mai pregătiți să acționeze singuri. Nu am fost pregătiți să acționăm singuri în Kabul.”
