Punctul vamal este proiectat la scară de autostradă și ar urma să includă clădiri administrative, hale logistice, spații pentru verificarea vehiculelor de marfă și fluxuri distincte pentru diferite tipuri de transport. Noul punct de trecere ar urma să contribuie la descongestionarea punctelor vamale Albița și Sculeni, două dintre cele mai aglomerate conexiuni rutiere dintre România și Republica Moldova, transmite Ultimelestiri.md cu referire la ziar.md.
Punctul vamal va fi legat de noul pod de la Ungheni, numit și „Podul de flori”, primul pod nou construit între România și Republica Moldova în ultimii 60 de ani. La un an de la deschiderea șantierului, proiectul a ajuns la aproximativ 50% grad de execuție. Suprastructura podului este în montaj atât pe malul românesc, cât și pe cel moldovenesc. În total, pe cele două căi ale podului urmează să fie montate 44 de elemente de tablier metalic.
Termenul contractual pentru finalizarea lucrărilor este octombrie 2026, deși unii oficiali români au vorbit anterior despre posibilitatea ca podul să fie gata mai devreme, în luna iulie. Podul va avea o lungime de peste 260 de metri. Practic, vor fi construite două poduri paralele, fiecare cu câte două benzi pe sens, în regim de autostradă.
După finalizarea podului, accesul se va face inițial pe drumuri provizorii, atât pe partea românească, cât și pe partea moldovenească. Pe partea României va fi modernizat drumul județean 249A, care va asigura legătura cu Iașiul până la construcția autostrăzii A8. Pe partea Republicii Moldova vor fi modernizați circa 500 de metri de drum până la actuala centură a municipiului Ungheni.
Noua legătură rutieră peste Prut va funcționa ca parte a autostrăzii A8. Pe partea moldovenească sunt prevăzuți și circa 6 kilometri de drum rapid, mai exact aproape cinci kilometri în regim de autostradă spre Chișinău, până la centura Ungheniului, și circa un kilometru de drum de legătură către viitorul hub logistic multimodal de la Berești.
Centrul logistic de la Berești, raionul Ungheni, ar urma să fie amenajat pe un teren de 18 hectare. Proiectul este gândit ca un punct strategic la granița Uniunii Europene, cu legături la infrastructura feroviară europeană, dar și la liniile cu ecartament larg din est.
Valoarea proiectului podului depășește 150 de milioane de lei românești, finanțarea fiind asigurată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, program gestionat de Comisia Europeană.
