Concurenții electorali au răspuns la întrebarea cum ar acționa în cazul în care în mandatul lor de șef al statului Rusia ar ataca militar Republica Moldova, fiind menționate scenarii de la acordarea de ajutor umanitar și găzduirea de refugiați până la consultări în cadrul NATO, transmite Ultimelestiri.md.
NewsMaker vă prezintă răspunsurile pretendenților la Președinția României pentru o asemenea situație ipotetică.
John-Ion Banu-Muscel
„Când noi am intrat în cadrul Uniunii Europene, respectiv NATO, ne-am delegat undeva responsabilitățile noastre unei uniuni. De aceea, prima mea datorie să comunic cu acest organism, să vedem ce decid dânșii ca o unitate. Așa cum am spus, ei sunt marea uniune care ține Uniunea Sovietică departe. Deci eu m-aș ghida în primul rând care sunt cerințele acestei organizații NATO, ce ne cer ei să facem pentru apărarea Moldovei. După aceia, voi consulta în ce măsură putem noi să ne riscăm viețile tinerilor noștri din armată”, a declarat candidatul independent John-Ion Banu-Muscel.
Elena Lasconi
„În primul rând i-aș ordona șefului Statului Major să trimită trupe pentru întărire la granița cu Republica Moldova. Aș vorbi cu președintele Maia Sandu, aș pune la dispoziție imediat ajutor umanitar, dacă este nevoie. R. Moldova este o țară neutră. Noi nu putem să intrăm cu trupe pe teritoriul Republicii Moldova. Pe de altă parte, aș vorbi cu secretarul general NATO și aș invoca articolul 4 NATO, în cadrul căruia să avem consultări cu ceea ce se întâmplă în R. Moldova, așa cum s-a întâmplat când s-a întâmplat în Ucraina. Și dacă au nevoie de orice alte materiale sau orice alte lucruri care să fie non-combat, le vom trimite, pentru că noi nu putem să ne implicăm în acest moment militar. De asemenea, aș convoca CSAT, aș vorbi cu Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene – n. r.). Sunt mulți pași care ar trebui făcuți în același timp”, a spus Elena Lasconi, care concurează din patea USR.
Lavinia Șandru
„În R. Moldova trăiesc un milion de cetățeni români. Ceea ce i se întâmplă Republicii Moldova, o agresiune armată, va avea imediat repercusiuni asupra României, care este stat NATO. Convoc CSAT, dar totodată vom cere o reuniune de urgență NATO, potrivit articolului 4 din tratat. Vom cere această reuniune de urgență așa încât să punem la adăpost Republica Moldova. Dar asta este ceva reactiv. Ca să nu ajungem acolo, eu cred că am putea să fim activi și cred că am putea să facem în așa fel încât R. Moldova, datoritătă surorii ei România, să fie în siguranță, intrând în Uniunea Europeană, ajutând R. Moldova să îndeplinească condițiile pentru a intra în Uniunea Europeană mult mai repede și obținând de la NATO, înainte să existe o astfel de acțiune, garanții de securitate. Cred că o să pot face lucrul ăsta”, a menționat concurenta PUSL, Lavinia Șandru.
Crin Antonescu
„Comunic imediat cu Președinția, Maia Sandu în speță. Declanșez Planul național de apărare, pentru că pot să fac asta ca președinte. Convoc CSAT și dezvolt toate contactele imediate necesare – NATO, articolul 4, Comisia Europeană și toate celelalte instituții. Nu convoc Parlamentul pentru că nu am timpul necesar și nu este nevoie. Nu fac mobilizare generală, dar dau, din primul moment, după ce comunic pentru a vedea exact situația în R. Moldova, toate formele de ajutor, cu excepția intervenției militare, în acel moment. Adică ajutor umanitar, ajutor logistic, care poate să însemne ce a însemnat și pentru Ucraina, în anumite condiții”, a spus Crin Antonescu, pretendentul coaliției de guvernare.
Daniel Funeriu
„Republica Moldova este neutră prin Constituție, în Strategia de apărare a R. Moldova, până în 2034 nu este prevăzut un rol pentru România. Acesta este cadrul în care acționăm. Acțiune concrete sunt: unu – măsuri imediat pentru tot ce înseamnă refugiați care vor fi; doi – articolul 4 din tratatul NATO pentru a gândi și preveni tot ceea ce se poate întâmpla. Dar trebuie să spunem că această criză este improbabilă în acest moment din două rațiuni. În primul rând pentru că, în Transnistria, trupele rusești sunt foarte slabe în acest moment. Și tot ce vine dinspre Federația Rusă… în momentul de față Odesa este un punct care nu este de trecut.
Dar aș mai spune că rolul României trebuie să fie un rol preventiv. Aderarea rapidă a R. Moldova la Uniunea Europeană, dar și alte măsuri. Principala măsură este de dezvoltare în comun cu Republica Moldova, pentru că astfel R. Moldova ar fi mai puternică. Și nu în ultimul rând, prevenția prin arme de care R. Moldova are nevoie”, a declarat independentul Daniel Funeriu.
Nicușor Dan
„Este foarte important modul în care se termină conflictul din Ucraina, pentru că atâta timp când Ucraina rezistă, atunci e foarte greu ca R. Moldova, care este între România și Ucraina, să fie atacată de forțe ruse. E necesar ca discuțiile pentru garanții de securitate pentru Ucraina să conțină și un capitol referitor la R. Moldova. Și România trebuie să facă asta pentru a preveni. De asemenea, pentru a preveni, cu cât R. Moldova intră mai repede în Ucraina, cu atât este mai sigură. Și dacă deja se întâmplă, este un scenariu care este puțin probabil acum, numai este un scenariu pentru care și R. Moldova, în acord cu partenerii ei, trebuie să aibă un protocol. Și România să aibă deja pregătit un protocol”, a declarat candidatul independent Nicușor Dan
Cristian Terheș
„Ce va face România în situația în care R. Moldova este atacată de Federația Rusă? Este cel mai negru cu care un președinte al României se va confrunta. Sperăm să nu fim niciunul dintre noi și nici cel care vine după noi. Dar este un scenariu. În momentul în care intri la Cotroceni, oamenii pe care îi ai acolo, nu doar CSAT, România are instituții abilitate care trebuie să facă scenarii proactive despre ce se poate întâmpla. Dacă tu, președinte, primești telefon și spui „Moldova a fost atacată de Federația Rusă” și tu n-ai făcut nimic, singurul lucru pe care poți să-l faci este să-ți deschizi granițele să vină refugiați. Altceva nu mai ai ce face. Întrebare este: ce ai făcut până atunci? Dacă vă uitați în legile privind apărarea sunt trei chestiuni privind apărarea: pregătirea teritoriului pentru apărare, populației pentru apărare și a economiei pentru apărare.
Moldova este un stat neutru. România nu poate interveni cu trupe în R. Moldova pentru că i-ar încălca propria suveranitate. Ce doresc să fac ca președinte însă să susțin total și cât mai rapid integrarea Moldovei în Uniunea Europeană. Iar în ceea ce privește apărarea, partea de apărare economică a Moldovei deja am făcut-o în Parlamentul European. Am pus o serie de amendamente astfel încât Moldova să participe împreună cu România și cu celelalte state ale Uniunii Europene, atât la procurarea de armament, muniție, de ce au nevoie, dar și în ceea ce privește aducerea de investiții militare în R. Moldova”, a spus concurentul PNC, Cristian Terheș.
Amintim că primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România va avea loc la 4 mai, iar turul al doilea pe 18 mai.
La fotoliul de președinte aspiră 11 candidați. Este vorba de George Simion, Elena Lasconi, Crin Antonescu, Cristian Terheș, Victor Ponta, Lavinia Șandru, Sebastian Constantin Popescu, Silviu Predoiu, John-Ion Banu-Muscel, Daniel Funeriu și Nicușor Dan.
Precizăm că în Republica Moldova vor fi deschise 64 de secții de votare pentru alegerile prezidențiale din România.
