În Lituania, un magazin Ikea a fost incendiat; în Marea Britanie, șapte persoane au fost acuzate de un atac incendiar asupra unei afaceri cu legături cu Ucraina; în Franța, cinci sicrie pe care scria „Soldați francezi în Ucraina” au fost lăsate sub Turnul Eiffel; în Estonia, geamurile mașinii ministrului de interne și ale unui jurnalist local au fost sparte. Au existat numeroase incendii suspecte în Polonia, inclusiv unul care a distrus un centru comercial imens din Varșovia, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Luate împreună, incidentele indică modul în care serviciile de informații ale Rusiei s-au orientat către un nou tip de atac asupra Occidentului, unul periculos și violent, dar și dispersat și greu de dovedit.
Acestea sunt acte comise de persoane recrutate online – dacă unii știu pentru cine lucrează, alții nu știu cine este în spate. Ofițerii de informații conduc operațiunile de pe teritoriul rus, arată The Guardian, pe baza a mii de documente judiciare din Marea Britanie și Polonia, interviuri cu actuali și foști oficiali ai serviciilor de securitate și informații din Europa și din SUA, precum și discuții cu persoane care îi cunoșteau pe unii dintre autori.
„Este mult mai ușor să te ocupi de spioni sub acoperire diplomatică sau chiar de imigranți ilegali [sub acoperire]”, a declarat un oficial european de rang înalt în domeniul securității. „Acest tip de acțiune devine periculoasă pentru noi toți.”
Oficiali din serviciile de informații occidentale spun că în ultimele luni a existat o perioadă de acalmie, probabil pe măsură ce Vladimir Putin explorează posibilitatea îmbunătățirii relațiilor cu SUA sub conducerea lui Donald Trump.
Însă, înainte existau semne că Moscova ridica miza. Informațiile despre un aparent complot de trimitere a unor colete explozive în SUA, care ar fi putut duce la un accident aviatic și la victime în masă, au provocat atât de multă îngrijorare la Washington, încât înalți oficiali de securitate din administrația Biden i-au sunat pe omologii lor ruși pentru a-i avertiza că o astfel de escaladare va forța SUA să răspundă.
„Nu știam dacă Putin a aprobat-o sau dacă știa despre ea”, a declarat un fost oficial de securitate american. Într-o serie de apeluri, înalți oficiali ruși au negat că ar fi fost în curs o astfel de operațiune, dar au promis că îi vor transmite mesajul lui Putin.
Povestea lui Serhii
Serhii, un refugiat ucrainean în vârstă de 49 de ani, a fost reținut într-o autogară din Wrocław după ce asupra lui s-au găsit materiale incediare și un manual în rusă despre fabricarea de explozibili.
El se numără printre zecile de persoane care au fost prinse în Europa în ultimii doi ani și acuzate că ar fi soldați de infanterie pe un nou front al războiului Rusiei împotriva Occidentului.
Născut la Odesa în 1974, într-o familie de militari sovietici, Serhii a devenit convins că guvernul de la Kiev discriminează vorbitorii de limbă rusă. După protestele din Ucraina în 2014, a început să intre pe site-uri pro-ruse.
„Vorbesc rusă. Doar rusă”, este motto-ul afișat pe pagina sa de Facebook.
După invazia la scară largă din februarie 2022, un bărbat pe nume Alexei a luat legătura cu el, după un comentariu lăsat de Serhii la un videoclip politic pe un canal de Telegram.
Alexei a spus că este un om de afaceri cu sediul la Kiev, activ în sectorul construcțiilor, și a pus o mulțime de întrebări despre viața și munca lui Serhii. A spus clar că îl urăște și pe Volodimir Zelenski și autoritățile ucrainene.
La mijlocul anului 2023, de frică să nu fie recrutat în armata ucraineană pentru a lupta într-un război în care nu credea, Serhii a trecut ilegal granița în Moldova. A ajuns în Germania, unde un fost coleg de școală din Odesa i-a spus că există locuri de muncă temporare plătite cu 75 de euro pe zi.
După care a primit un mesaj de la prietenul săi online, Alexei, care l-a rugat să vină în Letonia sau Lituania pentru a-i face o ofertă.
Când Serhii a spus că este prea departe și prea scump pentru el, Alexei i-a sugerat o destinație mai la îndemână – Polonia, și i-a plătit biletul până la Wrocław. Astfel că acesta a plecat pe 27 ianuarie 2024. Odată ajuns acolo, i s-a explicat în ce consta propunerea de afaceri: bărbatul avea sarcina să identifice centre comerciale și industrial din acest oraș, pe care în primă fază trebuia să le fotografieze. Apoi urmau să se înțeleagă asupra unei ținte potrivite – lui Serhii i s-au promis 4.000 de dolari în total pentru acest job.
Conform poveștii pe care a spus-o ulterior anchetatorilor polonezi, pe Serhii nu l-a interesat cine ar fi putut face o asemenea comandă, ci doar plata, una uriașă pentru el.
Serhii a ales o zonă industrială aproape de diverse situri de infrastructură sensibile și aproape de un canal ce putea fi puternic poluat dacă și-ar fi dus la capăt planul. Dar s-a gândit că îl poate păcăli pe comanditorul său – de pildă, să-i trimită o fotografie cu un incendiu din altă parte. Dar își cumpărase materialele necesare și a fost prins în timp ce încerca să fugă înapoi în Germania.
„Căutăm partizani în Europa”
La o săptămână după arestarea lui Serhii, un mesaj a apărut pe un mic grup pe Telegram care distribuia conținut despre supremația albilor.
„Atenție! Luptați cu negrii. Căutăm partizani în Europa”, se putea citi în mesaj, în engleză. „Căutăm camarazi care să incendieze magazinul cu migranți negri.” Recompensa era de 5.000 de dolari. Atașată era o fotografie a clădirii pe care o alesese Serhii drept țintă.
Contul aparținea aceluiași Alexei, care acum însă se dădea drept un neonazist european. Autoritățile poloneze bănuiesc că acesta era un ofițer din cadrul GRU, serviciul de informații militare al Rusiei.
După anexarea Crimeei și declanșarea războiului în estul Ucrainei în 2014, agenții ruși au vizat fabricile de muniții și traficanții de arme din Europa care sprijineau Ucraina. Spre deosebire de o mare parte din valul actual de sabotaj, aceste atacuri au fost planificate cu atenție, folosind agenți antrenați împotriva unor ținte specifice.
Aceștia făceau parte dintr-o unitate GRU obscură, cunoscută sub numele de 29155, ale cărei sarcini includeau sabotaje și asasinate în toată Europa. Însă acțiunile lor îndrăznețe, precum otrăvirea spionului dublu Serghei Skripal în Marea Britanie, au dus la demascarea lor. Publicația de investigații Bellingat a reușit să identifice mulți alți agenți 29155 care fuseseră folosiți în misiuni pe termen scurt, stricându-le acoperirea și împiedicându-i să călătorească.
Drept represalii, țările europene au ordonat expulzarea din ambasade a sute de ofițeri de informații ruși care lucrau sub acoperire diplomatică.
Aceste episoade au subminat serios capacitatea Moscovei de a opera în afara Rusiei, iar șefii serviciilor de spionaj au fost nevoiți să găsească soluții.
„I-am văzut cum au însărcinat diplomați obișnuiți cu activități de informații, iar acesta nu este un fenomen limitat la Estonia”, a declarat Harrys Puusepp, șeful biroului de la Kapo, agenția de securitate internă a Estoniei.
În al doilea rând, Rusia și-a activat rețeaua de „ilegali”, agenți sub acoperire care se dădeau drept străini, ale căror misiuni puteau dura decenii.
După invazia Ucrainei, au fost identificați astfel de ilegali în Slovenia, Norvegia, Grecia și Brazilia. Unii au fugit, alții au fost arestați
În al treilea rând, Rusia a apelat la serviciile tot felul de freelanceri. În unele cazuri, aceasta a însemnat angajarea unor persoane cu legături cu crima organizată, precum în cazul lui Orlin Roussev, un bulgar stabilit în Marea Britanie, care a condus operațiuni de supraveghere și alte operațiuni pentru Rusia, folosind un grup de conaționali bulgari pe care îi numea „acoliții” săi. Trei dintre ei au fost găsiți vinovați recent în Marea Britanie.
Campanii masive de sabotaj
Acestea au fost concepute la o scară mai mare decât anterior – și urmau să aibă mai multe obiective și să aibă o natură dispersată.
Un fost oficial al serviciilor secrete americane a declarat că, imediat după invazia rusă a Ucrainei, Washingtonul se aștepta la atacuri cibernetice masive din partea Rusiei împotriva Occidentului. Așteptarea nu s-a concretizat, iar o teorie este că Moscova a optat pentru opțiuni mai discrete. „Ideea de sabotaj a fost întotdeauna în vizor ca o posibilitate, dar este încă foarte surprinzător să o vezi concretizându-se”, a spus fostul oficial.
În multe cazuri, este dificil să se dovedească implicarea Moscovei dincolo de orice îndoială. Dar chiar și atunci când nu există dovezi ale unor acte criminale, cum ar fi în cazul incendiului de la aeroportul Heathrow luna trecută, acum apar inevitabil speculații despre o posibilă implicare a Rusiei.
„Creează un fel de ceață”, a spus un înalt oficial european din domeniul securității. „La început, unele dintre aceste lucruri par naturale, dar apoi se întâmplă din ce în ce mai des și începi să-ți pui întrebări. Există cazuri în care nu există dovezi, dar avem suspiciuni puternice.”
O nouă campanie de sabotaj
Mulți dintre agenții din unitatea 29155 implicată în operațiuni de sabotaj timp de mai bine de un deceniu sunt parte dintr-o nouă campanie, spun oficialii occidentali. Unitatea a fost integrată într-un departament GRU mai larg și are același vechi șef, Andrei Averianov.
Însă acum, munca de teren este efectuată de foști agenți recrutați prin Telegram, mai degrabă decât de ofițeri ai unității, majoritatea acestora nemaiputând călători în Europa.
„Scopul strategic să semăne discordie și insecuritate. Nu distrug infrastructură semnificativă. Se concentrează pe ținte vulnerabile care influențează percepția generală de insecuritate în societate. Acestea sunt operațiuni psihotrope clasice”, a declarat Piotr Krawczyk, fostul șef al serviciului de informații externe al Poloniei.
Modul în care Moscova recrutează agenți și selectează țintele variază de la o țară la alta. În statele baltice, de pildă, serviciile rusești profită de legăturile familiale extinse ale populației locale vorbitoare de limbă rusă, potrivit oficialilor din serviciile de informații de acolo. Recrutările se fac în timpul vizitelor în Rusia, iar apoi comunicarea se face pe Telegram. Factorul motivant este de obicei fie banii, fie șantajul.
În alte părți ale Europei, oamenii sunt recrutați via Telegram, fără nicio interacțiune personală. Unii, precum Serhii, cred inițial că vorbesc cu prieteni care au aceleași idei și care le propun o afacere. Alții ar putea crede că lucrează la ordinul unor grupări ale supremației albilor sau al unor actori politici interni.
Agenții sunt recrutați prin intermediul unor grupuri obscure, unde imigranții găsesc adesea locuri de muncă ocazionale, plătite la negru. Adesea, este vorba de persoane care au operat la limita legii și, atunci când vine comanda de a incendia ceva, își pot închipui că face parte dintr-un litigiu penal și nu dintr-o muncă de informații.
Unii recruți au o afinitate ideologică cu Rusia, cum ar fi Serhii, care a susținut războiul Rusiei în Ucraina și și-a dorit ca Odesa, orașul său natal să fie preluat de Rusia. De cele mai multe ori însă, nu există nicio componentă ideologică.
Anul trecut, un polonez și doi belaruși au fost arestați sub suspiciunea că plănuiau acte de sabotaj pentru ruși în Polonia. Toți trei bărbați luptaseră anterior în Ucraina de partea Kievului.
Un grup separat de 16 sabotori, în majoritate bărbați ucraineni și belaruși, a fost arestat în Polonia în 2023. Aceștia nu erau simpatizanți ai obiectivelor geopolitice ale Kremlinului, ci pur și simplu voiau să câștige bani prin contracte temporare.
Recruților li s-au oferit sarcini în Polonia, de la afișarea de pliante anti-NATO la instalarea de camere care ar monitoriza trenurile cu încărcături umanitare și militare care se îndreptau spre Ucraina. Plățile, efectuate în criptomonede, au variat de la 5 dolari pentru afișarea unui afiș până la 400 de dolari pentru instalarea unei camere.
Una dintre inculpate, o femeie belarusă în vârstă de 20 de ani, condamnată împreună cu iubitul ei, a susținut că nu sunt susținători a efortului de război al Rusiei. Iubitul ei, a susținut ea, punea adesea un afiș, făcea o fotografie ca dovadă și apoi îl dădea imediat jos.
„Făcea asta doar ca să aibă niște bani în plus, fără să se gândească la consecințe”, a scris ea într-o scrisoare adresată familiei sale după arestarea ei. „Acesta este cel mai rău lucru care mi s-a întâmplat în viață”.
Pentru ruși, avantajul utilizării unor agenți temporari este că, dacă ceva nu merge bine, Moscova se poate descotorosi de ei fără nicio problemă. Niciun diplomat rus nu lucrează în culise pentru a-l elibera pe Serhii și este foarte puțin probabil ca acesta să fie inclus în vreun schimb de prizonieri.
„Închizi o persoană și apare alta care îi ia locul. Acești oameni sunt de sacrificiu și Moscovei nu-i pasă de ei”, a declarat un oficial european din domeniul securității.
