În ultimele două decenii, cazurile de cancer colorectal în rândul persoanelor sub 54 de ani au crescut cu 11%. Astăzi, unul din cinci diagnostice aparține acestei grupe de vârstă. Deși fenomenul a ridicat semne de întrebare în lumea medicală, oamenii de știință au bănuit de ceva vreme că toxina colibactină, produsă de bacteria E. coli, ar putea fi responsabilă, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Un nou studiu condus de Ludmil Alexandrov, profesor la Universitatea din California, San Diego, și publicat în Nature, arată o „asociere puternică” între expunerea la colibactină în copilărie și cancerul colorectal cu debut precoce.
„Când secvențiem cancerele, vedem această înregistrare arheologică a tot ceea ce s-a întâmplat în viața acelei persoane”, explică Alexandrov. Echipa sa a analizat probe de la aproape 1.000 de pacienți din 11 țări, iar rezultatele arată că cei diagnosticați sub 40 de ani aveau o probabilitate de trei ori mai mare de a prezenta mutații asociate cu colibactina față de cei de peste 70 de ani.
Potrivit studiului, expunerea la toxina bacteriană ar fi avut loc înainte de vârsta de 10 ani, ceea ce ar putea explica de ce boala apare la unii oameni cu decenii mai devreme decât în mod normal.
Ce este colibactina și cum afectează intestinul?
Colibactina este o genotoxină – un „instrument de atac” folosit de unele bacterii pentru a elimina alte microorganisme. Problema apare când aceste bacterii devin dominante în intestin și încep să atace țesuturile gazdei, cauzând mutații ADN.
„Credem că se întâmplă ceva care le oferă un avantaj față de celelalte bacterii”, spune Alexandrov, făcând referire la influențele stilului de viață occidental – alimentație bogată în carne procesată, zahăr și produse rafinate.
Deși nu toți cei care poartă bacterii producătoare de colibactină dezvoltă cancer, între 20% și 30% dintre oameni au aceste tulpini în intestin. Cynthia Sears, expertă în boli infecțioase la Universitatea Johns Hopkins, avertizează că încă nu știm exact „de ce aceste bacterii devin periculoase în anumite condiții”.
Ea subliniază că fiecare parte a intestinului are caracteristici diferite, iar colonul sigmoid nu reacționează precum rectul: „Este extrem de complex să ne dăm seama ce anume le face să se fixeze acolo”.
Prevenția rămâne esențială
Cercetătorii speră să dezvolte în viitor probiotice care să elimine bacteriile periculoase și teste de scaun capabile să detecteze din timp mutațiile.
Până la apariția unor soluții clare, experții recomandă prevenția prin dietă mediteraneană, mișcare regulată, evitarea fumatului și limitarea alcoolului.
Simptome precum dureri abdominale persistente, pierdere inexplicabilă în greutate sau sângerări rectale nu trebuie ignorate, chiar dacă apar la persoane tinere. „Ar trebui să fie conștienți că poate fi ceva destul de grav”, avertizează Alexandrov.
