Într-o analiză publicată după anunțul privind retragerea din funcție a șefului Executivului, acesta afirmă că principala cauză a plecării nu trebuie căutată în scandalurile recente, ci în dificultățile generate de reforma fiscală, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit expertului, Guvernul nu ar fi evaluat suficient impactul social al reformei și nici mecanismele de protecție pentru categoriile vulnerabile, fiind nevoit ulterior să retragă unele măsuri în urma reacțiilor negative din societate.
„O reformă poate fi corectă economic și totuși pierdută politic dacă oamenii nu înțeleg logica ei”, a declarat Andrei Curăraru.
În opinia sa, scandalul legat de întreprinderea de stat Moldatsa a avut un impact important asupra imaginii Executivului, însă nu a reprezentat factorul decisiv al demisiei. Expertul consideră că problema salariilor mari din întreprinderile de stat rămâne una nerezolvată și necesită reforme, inclusiv reducerea beneficiilor și consolidarea mecanismelor de control.
Curăraru a mai afirmat că în interiorul Guvernului au existat diferențe de abordare și probleme de coordonare, însă acestea nu confirmă existența unui conflict intern major. Singurul episod invocat public, inclusiv de președinta Maia Sandu, a fost disputa dintre premier și ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
Expertul apreciază că Alexandru Munteanu a fost prea puțin prezent în spațiul public pe durata celor opt luni de mandat, lăsând comunicarea principalelor decizii în seama miniștrilor.
„În Republica Moldova de marca anului 2026, o astfel de strategie nu putea avea șanse de succes”, a afirmat acesta.
În contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, Curăraru avertizează că schimbarea Guvernului are loc într-o perioadă sensibilă, după deschiderea Clusterului 1 și în condițiile în care autoritățile și-au propus deschiderea altor două clustere până la sfârșitul verii. Totodată, implementarea reformelor este esențială pentru valorificarea Planului de Creștere al Uniunii Europene destinat Republicii Moldova.
Expertul subliniază că majoritatea parlamentară oferă posibilitatea desemnării rapide a unui nou prim-ministru, însă viitorul Executiv va trebui să răspundă provocărilor lăsate de actualul cabinet.
„Noul premier trebuie să aibă mandat clar pentru rezultate: realizări pe clustere de negociere, decizii explicate pe fiscalitate și salarizare, ordine în întreprinderile de stat și responsabilitate politică atunci când instituțiile eșuează”, a conchis Andrei Curăraru.
Amintim că prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat astăzi demisia. „În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”, a scris Munteanu pe Facebook.
Ulterior, președinta Maia Sandu a anunțat că a luat act de cererea de demisie a prim-ministrului și i-a mulțumit pentru faptul că și-a asumat responsabilitatea de a conduce Guvernul într-o perioadă complicată, când erau necesare reforme și restructurări importante. Șefa statului a menționat că va consulta fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui nou candidat la funcția de prim-ministru.
