Situl este cunoscut ca fiind fosta capitală a Imperiului Hitit și face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Descoperirea a fost anunțată într-un comunicat emis de Universitatea Julius-Maximilians din Würzburg, Germania, transmite Ultimelestiri.md cu referire la playtech.ro.
Textul în cauză face parte dintr-un ritual religios redactat în limba hitită, dar include o secțiune distinctă scrisă într-o limbă necunoscută, scrie CNBC News.
Potrivit cercetătorului Daniel Schwemer, profesor de studii ale Orientului Apropiat antic la Universitatea din Würzburg, hitiții aveau obiceiul de a consemna ritualuri în mai multe limbi străine, ca o formă de documentare a diversității culturale din imperiul lor.
Noua limbă pare să provină din regiunea Kalašma, situată la marginea de nord-vest a teritoriului hitit, în zona actualelor orașe Bolu și Gerede.
Deși zona este asociată istoric cu limba palaică, cercetătorii remarcă asemănări lingvistice mai pregnante cu louvita, o altă limbă indo-europeană vorbită în Anatolia antică.
Descoperirea este unică în contextul unui patrimoniu arheologic
Excavațiile din Boğazköy-Hattușa sunt coordonate de Institutul Arheologic German și se desfășoară de peste un secol.
Până în prezent, arheologii au scos la lumină aproape 30.000 de tăblițe de lut cu scriere cuneiformă, care oferă informații detaliate despre organizarea politică, viața economică și practicile religioase ale hitiților.
Includerea unei limbi necunoscute într-un text ritualic nu este, totuși, un fapt cu totul surprinzător în contextul culturii hitite.
Regii hitiți angajau scribi specializați care redactau texte sacre în limbile diverselor popoare supuse, pentru a păstra tradițiile locale și a întări coeziunea imperială. Până acum, au mai fost identificate alte trei limbi în astfel de texte: louvita, palaica și hattica.
Fragmentul recent descoperit este, deocamdată, imposibil de tradus, dar specialiștii analizează structura și lexicul său în speranța de a obține indicii despre originea și clasificarea sa lingvistică.
Este posibil ca limba să aparțină ramurii anatoliene a familiei indo-europene, dar confirmarea necesită cercetări suplimentare.
Care sunt implicațiile pentru înțelegerea civilizațiilor din Orientul Apropiat
Studiul noii limbi ar putea contribui semnificativ la reconstituirea mozaicului lingvistic și cultural al epocii bronzului în Anatolia.
Potrivit Institutului pentru Studiul Culturilor Antice de la Universitatea din Chicago, care întreține Dicționarul Hitit bilingv (hitită–engleză), înțelegerea limbilor vechi ale Orientului Apropiat este esențială pentru clarificarea originilor civilizației occidentale.
Contrar percepției comune care atribuie Greciei Antice începuturile civilizației occidentale, cercetătorii subliniază că elemente-cheie ale culturii, religiei și științei moderne își au rădăcinile în societățile din Orientul Mijlociu antic.
