Pentru a rămâne la putere, premierul socialist Pedro Sánchez a promis, încă din 2023, partidelor separatiste (în primul rând catalanilor) că va emite o amnistie generală pentru toți cei implicați în eșuatul referendum privind independența catalană din 2017. Parlamentul spaniol a adoptat legea anul trecut, dar Partidul Popular de centru-dreapta a contestat-o imediat în instanță. Viitoarea hotărâre va stabili că amnistia este în conformitate cu constituția țării și, prin urmare, legală, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la moldova1.md.
Înseamnă asta că, oare, independendistul catalan, refugiat în Belgia și însurat cu o româncă, Carles Puigdemont, se va putea întoarce acasă? Fostul președinte pro-independent al regiunii Catalonia a căutat refugiu în Belgia în urma referendumului din 2017 și a evitat extrădarea în Spania de atunci încoace. Anul trecut, a reușit să se strecoare peste granița franceză până la Barcelona pentru a ține acolo un discurs independentist, dar a fugit apoi înapoi peste graniță.
Independențiștii catalani au făcut totul, în această Spanie federală, pentru a șantaja guvernul lui Pedro Sánchez. Astfel, partidul JxCat al fostului președinte catalan Carles Puigdemont s-a alăturat, de mai multă vreme, opoziției Partido Popular (PP–PPE) într-un vot parlamentar pentru abolirea unei taxe pe producția de energie electrică, reafirmând înstrăinarea sa față de prim-ministrul Sánchez.
Prin asta, liderul independenței catalane, Carles Puigdemont, a făcut, de mai mulți ani încoace, presiuni asupra premierului spaniol Sánchez, pe care partidul său, în realitate, îl sprijină în Parlament, cerându-i să se supună unui vot de încredere al parlamentarilor. Puigdemont trăiește în exil în Belgia încă de la tentativa eșuată de secesiune a Cataloniei din anul 2017.
Sprijin condiționat
Partidul independentist catalan a convenit, în urmă cu doi ani, să-i susțină pe socialiștii lui Pedro Sánchez și pe aliații lor de stânga radicală în Parlament, cu condiția ca aceștia să adopte actuala lege de amnistie pentru cei responsabili de tentativa de independență din 2017. Această lege a fost votată, însă nu a beneficiat, până acum, de ea și Carles Puigdemont, care, prin urmare, nu a putut să se întoarcă în Spania, din cauza unui impas legal.
Cele șapte locuri deținute de partidul lui Puigdemont, aflat în exil lângă Bruxelles, la Waterloo, sub protecția separatiștilor flamanzi din Vlaams Belang, sunt cheia pentru asigurarea stabilității executivului PSOE, al Partidului Socialist Spaniol.
Puigdemont mai este protejat și de ultranaționalistul și separatistul N-VA (Nieuw-Vlaamse Alliantie). Este principalul partid din Flandra și este condus de actualul principal om politic din Belgia, Bart De Wever. Este principalul partid flamand, separatist, care visează o Flandră independentă și pentru care Catalonia este un exemplu de urmat.
Deocamdată, Puigdemont nu se poate întoarce în Spania ca om liber, deoarece Curtea Supremă a declarat că acuzațiile conform cărora ar fi folosit bani guvernamentali pentru a finanța referendumul nu sunt acoperite de amnistie. Puigdemont a atacat această interpretare, dar Curtea Constituțională trebuie, mai întâi, să abordeze alte contestații la adresa legii, înainte de a se pronunța asupra cazului său.
Dar ceea ce se întâmplă în cazul federalismului spaniol, țară membră a UE, este un model de urmat și pentru Republica Moldova, care are o regiune autonomă, cum este Găgăuzia.
