Temperatura medie la suprafaţa oceanelor, care acoperă două treimi din suprafaţa Pământului, a atins, în medie, 20,98 grade Celsius în luna iunie, depăşind recordul anterior din iunie 2024 (20,89 grade Celsius), transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
Prima jumătate a anului 2026 este a doua cea mai caldă înregistrată vreodată, imediat după primele şase luni din 2024.
"Condiţiile actuale ar putea indica începutul unei noi faze, care ne va conduce, încă o dată, pe un teren necunoscut", a avertizat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice, citat într-un comunicat.
"Cu temperaturile oceanice la aceste niveluri şi cu El Nino la orizont, ne-am putea aştepta ca în lunile următoare să fie doborâte şi alte recorduri de temperatură", a adăugat el.
Temperaturile au fost deosebit de ridicate în luna iunie în centrul şi estul Pacificului ecuatorial, zona care resimte cel mai puternic efectul El Nino, un fenomen climatic natural ce încălzeşte apele de suprafaţă, provocând episoade de secetă, inundaţii şi temperaturi record la nivel mondial.
Pacificul înregistrează valori extreme
Astfel, Oceanul Pacific tropical a înregistrat cel mai cald semestru din istorie (26,91 grade Celsius), depăşind cu puţin recordul anterior stabilit în 2016.
Potrivit experţilor, El Nino ar putea deveni, la sfârşitul anului, unul dintre cele mai intense fenomene de acest gen înregistrate vreodată.
"Odată cu sosirea unui an El Nino (…), ne putem aştepta ca 2026 să se numere printre cei mai calzi ani înregistraţi vreodată", a declarat Simon van Gennip, oceanograf la Mercator Ocean International, în cadrul unei conferinţe de presă online.
"Este încă imposibil de spus cu cât anume", a adăugat el.
În 2024, ultimul an marcat de acest fenomen, temperatura medie la suprafaţa oceanelor a atins un nivel record de 20,9 grade Celsius, în medie, înainte de a scădea uşor anul următor, potrivit statisticilor Copernicus.
Acest fenomen climatic natural, care se repetă o dată la doi până la şapte ani, se adaugă unei tendinţe de fond de încălzire a oceanelor, cauzată de acumularea de gaze cu efect de seră în atmosferă.
Oceanele are un rol regulator al climei, absorbind 90% din căldura în exces generată de activităţile umane, în special de arderea petrolului, a gazului şi a cărbunelui.
De la începutul anului, patru cincimi (82%) din suprafaţa oceanelor lumii au fost afectate de valuri de căldură marină.
Încălzirea oceanelor se accelerează
Aproape jumătate din suprafaţa oceanică a suferit de pe urma valuri de căldură puternice până la extreme. Oceanul Pacific tropical şi Marea Mediterană au fost cele mai afectate.
Fiind o mare închisă, foarte sensibilă la schimbările atmosferice, Mediterana a înregistrat valuri de căldură pe aproape întreaga sa suprafaţă (98%) în primul semestru, precum şi o temperatură record în iunie 2026, de 24,34 grade Celsius.
Nord-vestul Mediteranei, în special, este afectat de un val de căldură care a atins luni un vârf de intensitate record pentru această zonă, cu o diferenţă medie de 5,2 grade Celsius comparativ cu valorile normale, a indicat marţi Institutul de Ştiinţe Marine (CSIC), cu sediul la Barcelona, subliniind că acest record a fost cauzat, în mare parte, de valul de caniculă care tocmai a traversat Europa.
Valurile de căldură marine pun la grea încercare vieţuitoarele mai puţin mobile, ajungând chiar să provoace fenomene de mortalitate în masă în rândul coraliilor, ariciilor de mare sau moluştelor.
"Este important să monitorizăm aceste fenomene, deoarece au repercusiuni semnificative asupra vremii", a subliniat Simon van Gennip, adăugând că aceste temperaturi ridicate ar putea "furniza energie suplimentară atmosferei", creând "condiţii favorabile" pentru apariţia unor fenomene de precipitaţii extreme, de tipul "episoadelor mediteraneene".
Încălzirea oceanelor conduce la creşterea nivelului mărilor şi, în plus, agravează fenomenele meteorologice extreme, precum ploile intense sau cicloanele, notează AFP.
