În toamna anului 2024 au fost efectuate cercetări de teren la obiectivul arheologic Ecaterinovca–Ialpugeni–Valea Jeparului. Situl a fost descoperit în anul 2016 și reprezintă o așezare cu urme de locuire datând din perioada migrației goților (sec. IV d.Hr.) și din Evul Mediu târziu (sec. XVIII), transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldpres.md.
Acesta este situat pe Valea Jeparului, cunoscută și sub denumirea de Valea Ecaterinovca, la hotarul moșiilor satelor Ecaterinovca și Ialpugeni.
Specificul așezării constă în extinderea sa atât la nord, cât și la sud de Valul lui Traian de Sus, fiind, până în prezent, singura stațiune cunoscută care se suprapune peste această fortificație liniară.
În cadrul sondajului arheologic, la adâncimea de 0,7 m de la suprafața actuală a solului, a fost identificată gura șanțului VTS, cu o lățime de 6,1 m. Fundul șanțului a fost atestat la circa 2,85 m sub nivelul actual de călcare, iar lățimea acestuia, la bază, este de 2,4 m. Profilul șanțului fortificației liniare este de formă aproximativ trapezoidală, potrivit Agenţiei Naţionale Arheologice.
Agenţia Naţională Arheologică: Deosebit de valoroase pentru datarea complexului sunt cioburile ceramice descoperite în partea inferioară a șanțului, aparținând atât ceramicii de producție locală, cât și de import, atribuite culturii Sântana de Mureș–Cerneahov.
Pe baza acestor informații stratigrafice și a materialelor arheologice, se estimează că amenajarea valului și a șanțului fortificației liniare a fost realizată cel târziu în perioada migrației goților în regiunile nord-dunărene (a doua jumătate a sec. III – sec. IV d.Hr.).
Datele arheologice privind aceste cercetări au fost prezentate recent la Sesiunea națională de rapoarte arheologice, Campania 2024.
Monument istoric „Valul lui Traian”
Valul lui Traian reprezintă un monument arheologic (secolul II d.H) de importanță internațională, situat la ieșirea din satul Vadul lui Isac. Are o lungime de 126 km și se întinde de la satul Vadul lui Isac până la or. Tatarbunar, pe teritoriul ucrainean. Înălțimea valului nu depășește 1,5-3 m.
Monumentul istoric Valul lui Traian reprezintă o fortificație din perioada antică târzie, atestat pentru prima dată documentar la 13 martie 1489. Valurile sunt situate în partea de sud a Moldovei și constituie 2 ramificații principale: “de jos” și “de sus”.
Cel de “jos” are o lungime de 126 km și se întinde de la satul Vadul lui Isac până la orașul Tatarbunar, pe teritoriul ucrainean. Cel de “sus” are lungimea de 138 km avându-și granița între orășelul Leova la vest și satul Copanca de lângă Chițcani la est, iar în raionul Cimișlia în preajma satelor Pervomaisc, Grădiște, Coștangalia și Satul Nou.
Pe întinderea Valului lui Traian de Jos, savanții identifică trei porțiuni. Prima este de 34 de km, de la satul Vadul-lui-Isac și până la satul Tabacu din preajma lacului Ialpug. Această porțiune se caracterizează prin existența unei berme (o suprafață plată între val și șanț). Porțiunea respectivă a fost amenajată cu multă grijă și s-a păstrat cel mai bine.
A doua porțiune de val se găsește între lacurile Ialpug și Catlabuga. Ea se deosebește de prima porțiune doar prin lipsa bermei. În fine, cea de a treia porțiune, dintre lacurile Catlabuga și Sasâc, a fost ridicată relativ neglijent.
Grija cu care s-a ridicat prima porțiune (cea care începe la Vadul-lui-Isac) este explicabilă prin aceea că respectiva regiune era cea mai periculoasă din cele trei, fiind o zonă strategică importantă, din apropierea trecerii peste Dunăre. În plus, se presupune că porțiunea care începe la Vadul-lui-Isac a fost prima din cele trei care a fost ridicată.
Din păcate, trecerea vremii și-a spus cuvântul asupra Valului lui Traian de Jos. Cu atât mai rău este că și oamenii au contribuit semnificativ la starea în care se găsește în prezent acest vestigiu. Astfel, un drum de mașină străbate câmpul chiar de-a lungul valului, afectându-l.
În speranța că Valul lui Traian de Jos își va căpăta importanța turistică pe care o merită, vă îndemnăm să-l vizitați în dreptul satului Vadul-lui-Isac din Lunca Prutului de Jos.
