Potrivit unui răspuns furnizat de Ministerul Mediului pentru IPN, în registrele cadastrale sunt înregistrate, de regulă, doar terenurile pe care se află aceste corpuri de apă, nu și construcțiile hidrotehnice, cum ar fi barajele, transmite Ultimelestiri.md.
De asemenea, unele terenuri sunt înregistrate incorect ca terenuri agricole, nu ca terenuri din fondul apelor, ceea ce complică determinarea numărului și a statutului juridic al proprietarilor. În lipsa unei obligații clare de raportare din partea autorităților locale, numărul exact al lacurilor în folosință rămâne necunoscut.
Ministerul precizează că în perioada 2018-2019, au fost identificate peste 6.700 de lacuri, iazuri și heleșteie în cadrul unei inventarieri parțiale, distribuite între districtul bazinului hidrografic Nistru și cel al bazinului Dunărea-Prut și Marea Neagră. În prezent, statul gestionează 40 de corpuri de apă, iar pentru 205 terenuri este necesară stabilirea apartenenței juridice, restul de 6518 aparțin unităților administrativ-teritoriale.
Ministerul Mediului mai spune că tocmai în 2019 s-a realizat o expertiză tehnică asupra barajelor – 3.574 la număr. Dintre acestea, majoritatea – peste 2.400 sunt în stare bună sau satisfăcătoare, peste 600 sunt în stare nesatisfăcătoare, peste 250 sunt parțial distruse, 80 complet distruse, iar 5 baraje sunt nefinisate. Cât privește nivelului apei, 2.730 corpuri de apă erau pline, iar 843 erau aproape secate sau complet uscate.
Starea barajelor din bazinul hidrografic Nistru este evaluată în prezent în cadrul unui proiect derulat de PNUD Moldova. Barajele din bazinul Prut vor fi incluse ulterior, în funcție de resursele financiare disponibile. În general, starea tehnică a barajelor este moderat bună, însă cele vechi prezintă riscuri, iar verificările pot fi făcute doar de experți autorizați. Barajele construite înainte de 1996, care au depășit durata de exploatare, trebuie supuse expertizelor tehnice plătite de proprietari.
În răspunsul pentru IPN al Ministerului Mediului se arată că din anul 2016 și până în prezent, au fost înregistrate 905 regulamente de exploatare a lacurilor, dintre care 514 aparțin persoanelor juridice și 391 persoanelor fizice. Toți acești gestionari folosesc iazurile și lacurile de acumulare în scopuri economice, cum ar fi irigarea terenurilor agricole, creșterea peștilor și activitățile de agrement.
Potrivit regulamentului-tip, fiecare proprietar este obligat să dețină și să completeze cinci registre, printre care și registrul de observații privind nivelul apei. Prin modificările recente ale regulamentului, proprietarii trebuie să transmită trimestrial datele către Serviciul Hidrometeorologic de Stat și anual, până la 1 mai, către Administrația Națională „Apele Moldovei”. Datele se colectează cu ajutorul mirelor hidrometrice montate pe bome sau turnuri evacuatoare și sunt incluse în Sistemul Informațional Automatizat „Cadastrul de stat al apelor”.
În prezent, monitorizarea nivelului apei se face la câteva corpuri de apă unice și indivizibile, precum: Costești-Stânca, Dubăsari, Ghidighici, Beleu, Manta, Drăcele, Nistrul Chior, Rotunda și Sălaș.
Cât privește digurile de protecție contra inundațiilor, statul gestionează 59 de diguri cu o lungime totală de aproximativ 700 km. Starea acestora este evaluată ca fiind foarte bună, bună sau satisfăcătoare.
