În urma unor confruntări armate – săptămâna acesta -, cele mai grave de la intrarea în vigoare a unui armistițiu, la 8 mai, surse de la Washington au evocat joi un cadru al unui acord care prevede o prelungire cu 60 de zile a armistițiului, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
Însă președintele american tărăgănează şi a organizat o reuniune la Casa Albă vineri după-amizș, în care urma să ia o ”decizie finală” cu privire la posibil acord cu Teheranul.
Reuniunea – care a durat două ore – nu a condus, însă, la niciun anunț imediat.
„Iranul trebuie să accepte că ei nu vor avea niciodată arma nucleară. Strâmtoarea Ormuz trebuie să fie deschisă imediat”, iar Teheranul trebuie să se angajeze să o demineze, a enumerat pe rețeaua sa Truth Social, înainte de reuniune, Trump.
Donald Trump a cerut, de asemena, cu majuscule, ca stocuri de uraniu puternic îmbogățit al Iranului să fie „DISTRUS”.
Vineri seara, un oficial de la Casa Albă a anunțat că „președintele Trump nu va semna un acord decât dacă este bun pentru America, iar liniile sale roșii sunt satisfăcute”.
„Iranul nu poate avea arma nucleară”, a reiterat această sursă într-o declarație transmisă AFP.
„Discuțiile continuă, însă nu s-a încheiat încă niciun acord final”, a anunțat un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, reacționând față de declarațiile lui Donald Trump.
El a dezmințit orice discuție, în acest stadiu, despre problema nucleară și a apărat „situația specială” a Strâmtorii Ormuz, din cauza localizării sale geografice în apele teritoriale ale Iranului și Omanului.
„Trump a afirmat că Iranul este obligat să deschidă Strâmtoarea Ormuz fără taxe de trecere, însă nicio clauză de acest fel nu apare în textul acordului”, declară surse citate de agenția iraniană de presă Fars.
Distrugerea materiilor nucleare ale Iranului nu apare nici ea în text, au adăugat aceste surse.
Puterea iraniană a denunțat anterior „cererile excesive și pozițiile schimbătoare și contradictorii” ale Satelor Unite.
„Ajungerea la un acord final depinde de încetarea atitudinii părții americane”, a subliniat șeful diplomației iraniene Abbas Araghchi într-o convorbire la telefon cu omologul său din Oman.
Teheranul cere schimbarea poziției americane
Președintele iranian Massoud Pezeshkian a anunțat la rândul său că Iranul este „pregătit să acționeze în vederea găsirii unui cadru respectuos, pentru a pune capăt războiului”, într-o convorbire la telefon cu emirul Qatarului, potrivit agenției oficiale iraniene de presă Irna.
La Teheran, locuitorii urmăresc dezabuzați aceste tărăgănări diplomatice.
„Cele două tabere fac declarații menite să le satisfacă susținătorii. Este greu să știi cine spune adevărul”, comentează un iranian în vârstă de 49 de ani, Ali, originar de la Tonekabon, la Marea Caspică.
Războiul din Orientul Mijlociu, lansat la 28 februarie printr-o ofensivă israeliano-americană în Iran, s-a soldat cu mii de morți și a zdruncinat economia mondială, făcând să crească prețul petrolului.
Piețele pariază pe un acord, iar cursurile petrolului brut se află la cel mai scăzut nivel de peste o lună.
Traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz a accelerat, însă „asta nu înseamnă o întoarcere la situația de dinaintea războiului”, potrivit televiziunii iraniene de stat, iar accesul rămâne interzis navelor țărilor „ostile”.
Între alte puncte de contencios, puterea iraniană caută să obțină deblocarea unor active în valoare de 24 de miliarde de dolari, blocate în străinătate, și vrea ca o primă jumătate să fie vărsată încă de la încheierea protocolului unui acord.
Însă Donald Trump a anunțat vineri că „nu va exista niciun schimb de bani pentru moment”.
Teheranul a cerut, de asemenea, încetarea luptelor pe toate fronturile, mai ales în Liban, unde luptă aliatul său Hezbollah și Israelul, în contextul în care un armistițiu anunțat la 17 aprilie nu a fost respectat niciodată.
Diplomația încearcă să oprească escaladarea
Armata israeliană și-a apărat vineri „zona de luptă” și și-a continuat atacurile sângeroase.
Ministerul libanez al Sănătății a anunțat vineri 11 morți – inclusiv o salvatoare – în atacuri israeliene în sudul țării, și a denunțat „o încălcare flagrantă a dreptului umanitar”.
Mișcarea proiraniană a revendicat, la rândul său, o nouă serie de atacuri împotriva unor ținte militare în nordul Israelului, în apropierea frontierei cu Libanul, în timp ce negocieri – catalogate drept „constructive” – s-au desfășurat la Washington, pe plan militar.
Președintele libanez Joseph Aoun i-a transmis apăsat secretarului de Stat american Marco Rubio că o încetare a ostilităților este o „condiție obligatorie” înaintea oricărui progres diplomatic.
Joi, sute de persoane s-au refugiat în orașul Tir, în urma unor avertismente israeliene.
Potrivit unui ultim bilanț oficial, 3.355 de persoane au fost ucise în atacuri israeliene în Liban de la începutul războiului, la 2 martie, când Hezbollahul a atacat Israelul ca represalii față de ofensiva israeliano-americană în Iran.
