Sistemul robotic a fost dezvoltat de o echipă condusă de experți de la prestigioasa universitate Johns Hopkins din Baltimore. În cadrul studiului, robotul a fost antrenat folosind imagini video din operații reale realizate de medici umani. Ulterior, a fost capabil să efectueze complet o colecistectomie – adică îndepărtarea vezicii biliare – pe organe provenite de la porci decedați, în opt cazuri succesive, cu o rată de succes de 100%, transmite Ultimelestiri.md cu referire la playtech.ro.
Un pas uriaș către chirurgia autonomă reală
Spre deosebire de sistemele robotice actuale utilizate în spitale, care sunt controlate integral de medici umani, noul robot a efectuat procedura fără nicio comandă externă. A tăiat, a aplicat cleme și a îndepărtat organul respectând cei 17 pași necesari, în aproximativ cinci minute per intervenție. Mai mult, sistemul a fost capabil să se corecteze automat de șase ori, în medie, în fiecare operație, adaptându-se la variațiile anatomice și cerând singur instrumentele potrivite, arată un raport publicat în revista Science Robotics.
Potrivit cercetătorului Axel Krieger, profesor de inginerie mecanică la Johns Hopkins, acesta este „un moment de referință” în dezvoltarea chirurgiei autonome. „În trecut, am reușit să realizăm doar sarcini izolate, precum suturarea. Acum, robotul a finalizat complet o procedură chirurgicală complexă, fără ajutor”, a declarat el pentru Science Robotics, revista în care a fost publicat studiul.
Promisiuni mari, dar și riscuri de luat în calcul
Reacțiile din comunitatea medicală britanică au fost entuziaste, dar și prudente. Royal College of Surgeons din Anglia a numit rezultatul „o dezvoltare extrem de promițătoare”, în timp ce John McGrath, expert în chirurgie robotică și președinte al comitetului de robotică al NHS, a declarat că „aceste rezultate sunt impresionante și deschid calea către mai multă autonomie în sălile de operație”.
Cu toate acestea, McGrath avertizează că testele pe organe moarte nu pot reproduce fidel provocările reale dintr-o operație pe om în viață – cum ar fi sângerările, mișcările pacientului sau complicațiile neașteptate. În plus, fum, fluide sau erori de imagine pot încurca grav procesul, iar robotul trebuie să dovedească că le poate gestiona.
În Marea Britanie, peste 70.000 de intervenții robotice sunt realizate anual, dar toate sunt operate manual. Doar tăieturile osoase din intervențiile ortopedice sunt parțial automate. Potrivit planului guvernamental, 90% din operațiile laparoscopice din sistemul public de sănătate ar putea fi realizate cu ajutor robotic până în 2035 – un salt uriaș de la nivelul actual, de 20%.
Inteligența artificială, creierul din spatele bisturiului
Tehnologia din spatele acestor roboți este construită pe aceleași rețele neuronale care stau la baza unor instrumente AI populare precum ChatGPT sau Google Gemini. Acest tip de AI este capabil să „învețe” din date și să ia decizii în timp real, adaptându-se contextului.
În viitor, chirurgii umani ar putea superviza simultan mai multe operații desfășurate de astfel de sisteme autonome. Proceduri de rutină, precum herniile sau îndepărtarea vezicii biliare, ar putea deveni mai rapide, mai precise și cu un risc redus de complicații.
Totuși, pentru a ajunge la această etapă, sunt necesare teste riguroase pe pacienți vii, protocoale de siguranță și noi modele de formare pentru medici. După cum avertizează și Nuha Yassin, coordonatoare a roboticii la Royal College of Surgeons: „Doar o evaluare atentă și graduală poate transforma această tehnologie într-un model sustenabil pentru viitor”.
