Acestea sunt constatările făcute pentru IPN de către directorul general al Agenției Relații Interetnice, Veaceslav Reabcinschii, transmite Ultimelestiri.md.
„Comunitățile etnice își doresc deputați care să răspundă intereselor minorității”
Șeful ARI afirmă că implicarea minorităților etnice în procesele decizionale din Moldova rămâne o provocare. La nivel local, reprezentativitatea este asigurată, însă apar dificultăți la nivel raional și central. Astăzi, în Parlament, 16 deputați din 101 reprezintă minoritățile etnice, dar ei fac parte din partide politice și nu întotdeauna votează în interesul comunității pe care o reprezintă.
Minoritățile etnice își doresc un sistem de reprezentare directă, dar nu prin partid – așa cum există în România și Ungaria, unde comunitățile etnice își aleg deputații proprii, care răspund direct intereselor minorității. În Moldova lipsește un asemenea mecanism, subliniază Veaceslav Reabcinschii. Astfel, statul ar trebui să perfecționeze sistemul de reprezentare a minorităților etnice, pentru ca ei să poată participa efectiv în procesul decizional, spune directorul ARI.
„Cu părere de rău, politicul folosește foarte mult anume aspectul etnic. Mi-aș dori să schimbăm această abordareˮ, a declarat directorul general al agenției.
„Persistă probleme în comunicare interetnicăˮ
Veaceslav Reabcinschii califică drept problematic nivelul actual de integrare a minorităților etnice în societate din Moldova, în schimb în țară nu există ură interetnică, ceea ce indică un climat sănătos al relațiilor între diferite grupuri etnice. Totuși, persistă probleme în comunicare interetnică. În prezent, limba română este cel mai bine stăpânită, printre minorități, de către ruși – aproximativ 25% o înțeleg și vorbesc. Ucrainenii se află într-o situație similară și doar 10% din găgăuzi cunosc și vorbesc limba română.
Nivelul insuficient al cunoașterii limbii de stat în rândul minorităților, inclusiv în cazul populației adulte, rămâne un obstacol semnificativ pentru participarea deplină la viața socială și politică, precizează Agenția Relații Interetnice.
De-a lungul anilor s-au format comunități izolate, care nu vorbeau în română și interacționau rar cu populația majoritară. Ucrainenii, până la izbucnirea războiului, vorbeau preponderent limba rusă. Treptat, până în prezent, mediul lingvistic s-a schimbat. În centre raionale, în orașe, inclusiv în capitală, se vorbește din ce în ce mai mult limba română. Astfel, ucrainenii care vin din localități rurale izolate se confruntă cu un disconfort lingvistic. Din acest motiv, una din prioritățile stabilite în prezent este promovarea limbii române în comunitățile etnice. Programul național de studiere a limbii române are un succes enorm, a conchis Veaceslav Reabcinschii.
Majoritatea găgăuzilor, bulgarilor și ucrainenilor trăiesc în afara Chișinăului, în timp ce rușii sunt concentrați în mare parte în capitală. De aceea, programele pentru comunitățile etnice trebuie să se extindă în afara urbei. În acest an a fost lansat programul MOSAIC – Multietnicitatea și Organizarea Societală în Armonie și Interacțiuni Comunitar, prin intermediul căruia se dorește construirea unei societăți consolidate, bazată pe o intensă interacțiune comunitară: întrevederi între comunitățile românofone și minoritățile etnice, interacțiuni la evenimente colective.
Potrivit Recensământului Populației și Locuințelor din 2024, minoritățile etnice reprezintă 14% din populația Republicii Moldova. Cele mai numeroase grupuri etnice minoritare sunt ucrainenii (4,9%), găgăuzii (4,2%), rușii (3,2%), bulgarii (1,6%) și romii (0,4%).
