„Acesta este și un motiv pentru a sărbători filosofia, dar o sărbătorim tocmai prin a atrage atenția asupra necesității și rolului acesteia în societate. Cumva înțelegem că e o zi a tuturor. E ziua gândirii critice, ziua schimbului de idei, ziua dialogului”, spune lectorul universitar, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la moldova1.md.
Potrivit lui Alexandru Lupușor, el nu s-ar grăbi să recunoască că știe ce e asta filosofie.
„E o situație bizară că, cu cât avansezi mai mult în studiul filosofiei, cu atât îți pare mai neînțeleasă. Și cât nu m-aș strădui să ofer o claritate de ce este filosofia, cu siguranță nu aș putea să acopăr diversitatea pe care o are aceasta. Filosofia, în primul rând, o recunoaștem ca pe un discurs rațional, preocupat de problemele fundamentale din lume, de lucrurile decisive privind viața noastră. Aparent, filosofia este un domeniu al abstracțiunilor, a teoriilor, dar să știți că ea are și virtuți practice. Uneori, putem spune că filosofia este o practică teoretică. Filosofia la începuturile sale era o preocupare de a ne educa ca buni cetățeni. La fel, ea presupune gândirea critică care este acea abilitatea care ne oferă acel soi de autonomie”, spune acesta.
De asemenea, profesorul a menționat că am putea spune că filosofia se cristalizează ca un domeniu, se instituționalizează în cetatea greacă în momentul Socrate – Platon. Momentul de debut, e cumva școala înființată de către Platon. Doar că filosofia are și o preistorie, spune acesta. „Sigur că sunt primii filosofi care s-au preocupat de a găsi acel ceva, acel element primar care asigură ordinea lumii. Un presocratic a elaborat acest termen de filosofie ca iubire de înțelepciune”.
Momentul de cristalizare este într-adevăr secolul al V-lea înainte de era noastră. E și momentul în care apare democrația ca formă de guvernare. Aici mulți observă un element comun între democrație și filosofie.
„Cumva, filosofia e și un marcator a culturii occidentale, născut în Grecia Antică, fiind unul din pilonii culturii europene. Așa și se justifică de ce UNESCO a decis să marcheze o zi mondială a filosofie, recunoscând tocmai această valoare a filosofie nu doar ca o disciplină de studiu, dar și aportul acesteia la edificarea culturii, la edificarea acelor forme care au determinat specificul culturii europene”, a mai adăugat Alexandru Lupușor.
El susține că filosofia se practică și în lumea mare, și în Republica Moldova și atâta timp cât vom rămâne ființe umane preocupate de condiția noastră în lume, noi vom face filosofie.
„Noi suntem preocupați de viața noastră, de situația de a lua decizii pentru destinul nostru, trăim printre semnificația acelor scopuri pe care ni le asumăm. Toți marii filosofi ar spera undeva în adâncul lor ca filosofia să se termine odată cu ei, căci asta ar însemna că s-a răspuns la toate întrebările lor. Să știți că filosofia se reinventează cu o nouă epocă. Fiecare perioadă vine cu noi provocări și aceste provocări antrenează și chiar fac necesară intervenția filosofiei. Inteligența artificială, digitalizarea, robotizarea sunt temele care stau pe agenda filosofilor actualmente”, spune lectorul universitar.
Filosof te naști sau devii?
„Aș porni tocmai de la greci. Filosofia la începuturile sale a fost un exercițiu de cultivare a virtuților, a celor excelențe de caracter care ne modelează sinele. Sigur că una dintre acele virtuți este și cea a iubirii de înțelepciune, a grijei de sine. Primii filosofi au fost cei care au susținut teza că virtuțile nu sunt ceva înnăscut, e ceva dobândit printr-un exercițiu făcut asupra sinelui. Filosof devii printr-o muncă asiduă asupra sinelui și asupra acelor lucruri care fortifică spiritul gândirii libere, gândirii critice reflexive”, a conchis Alexandru Lupușor.
