Principalul obiectiv al PAS a fost apropierea R. Moldova de Uniunea Europeană. În timpul guvernării, țara a depus cererea de aderare la UE, a obținut statutul de stat candidat, iar în decembrie 2023 au fost lansate negocierile oficiale de aderare, transmite Ultimelestiri.md cu referire la newsmaker.md.
Guvernarea și-a propus ca până în 2030 R. Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene, însă acest obiectiv este considerat unul ambițios. Procesul de negociere a fost influențat de blocajele politice privind Ucraina, iar la Bruxelles sunt discutate inclusiv formule de aderare etapizată, care ar putea limita temporar drepturile noilor membri.
Relațiile cu Rusia s-au schimbat radical
În programul electoral din 2021, PAS promitea un dialog „pozitiv, respectuos și pragmatic” cu Federația Rusă. După victoria în alegeri au avut loc întrevederi oficiale la Chișinău și Moscova între reprezentanții celor două state.
Invazia Rusiei în Ucraina, din februarie 2022, a schimbat însă complet politica externă a Chișinăului. Contactele cu Moscova au fost reduse la minimum, R. Moldova s-a alăturat sancțiunilor occidentale, mai mulți diplomați ruși au fost expulzați, iar Centrul Rus pentru Știință și Cultură din Chișinău a fost închis. Totodată, autoritățile și reprezentanții PAS au acuzat constant Rusia de atacuri hibride și tentative de destabilizare a R. Moldova.
Reforma justiției: Progrese, dar și promisiuni ratate
Reforma justiției a reprezentat unul dintre principalele angajamente electorale ale PAS.
Guvernarea a delimitat competențele Procuraturii Anticorupție și ale Centrului Național Anticorupție, astfel încât PA să investigheze doar dosarele de mare corupție și finanțarea ilegală a partidelor.
În schimb, promisiunea privind înființarea unei Curți Anticorupție nu a fost realizată în forma inițială. În locul acesteia au fost create colegii specializate în cadrul Judecătoriei Chișinău pentru examinarea dosarelor de corupție de mare rezonanță.
PAS nu a reușit nici modificarea Constituției pentru confiscarea averilor nejustificate și eliminarea imunității deputaților și a președintelui în dosarele de corupție, din lipsa unei majorități constituționale. Totuși, au fost adoptate modificări legislative care permit confiscarea bunurilor transferate către terți și confiscarea averilor în anumite situații chiar și în lipsa inculpatului.
Guvernarea a modificat și regulile privind declararea averilor, eliminând posibilitatea declarării bunurilor de lux la valori diminuate, și a reformat Curtea Supremă de Justiție, transformând-o într-o instanță clasică de recurs.
Procesul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, considerat pilonul central al reformei justiției, continuă însă și în prezent, după ce termenul de finalizare a fost amânat până la sfârșitul anului 2026.
În același timp, PAS nu a realizat auditul extern al Procuraturii Generale și al Curții de Apel, nu a eliminat practica arestărilor considerate nejustificate și nici nu a construit noul penitenciar care ar urma să înlocuiască Penitenciarul nr. 13. Finalizarea acestuia este estimată pentru anul 2029.
De asemenea, Procuratura Anticorupție a criticat modificările legislative privind termenele de prescripție, susținând că acestea au dus la încetarea urmăririi penale în cazul a 94 de persoane cercetate pentru fapte de corupție.
Salarii și pensii, peste promisiunile electorale
În domeniul social, PAS și-a depășit mai multe angajamente asumate în campania electorală.
Pensia minimă, promisă la nivelul de 2.000 de lei, a ajuns în 2026 la 3.264,66 lei, iar pentru persoanele cu un stagiu complet de cotizare de 40 de ani – la 3.525,72 lei.
Indemnizația unică la nașterea copilului, promisă la 10.000 de lei, este în prezent de 21.886 de lei, iar familiile beneficiază și de o indemnizație lunară de 1.000 de lei pentru copiii cu vârsta de până la doi ani.
Totodată, salariul mediu a depășit obiectivul de 15.000 de lei stabilit pentru anul 2025, ajungând la 15.472 de lei. Cu toate acestea, în aceeași perioadă inflația cumulată a depășit 85%, diminuând o parte din efectele creșterilor salariale și ale pensiilor.
Infrastructura, capitolul cu cele mai multe restanțe
Cele mai multe promisiuni neîndeplinite se regăsesc în domeniul infrastructurii.
PAS promisese construirea a două poduri peste Prut, la Leova și Ungheni, precum și a unui pod peste Nistru între Iampol și Cosăuți. Podul peste Nistru a fost blocat de războiul din Ucraina, lucrările la podul de la Ungheni au început abia în 2026, iar la Leova a fost instalat doar un pod provizoriu de pontoane.
Nici obiectivul privind reabilitarea a 2.800 de kilometri de drumuri naționale și 3.000 de kilometri de drumuri locale nu a fost atins. După patru ani de guvernare, PAS a anunțat că au fost reabilitați doar aproximativ 750 de kilometri de drumuri.
Promisiunile privind construcția a nouă stații de epurare și instalarea a 10.000 de kilometri de iluminat stradal au înregistrat, de asemenea, întârzieri. Până în 2025 au început doar lucrările la stațiile de epurare din Comrat și Soroca, iar rețeaua nouă de iluminat stradal a ajuns la aproximativ 610 kilometri.
Energie: Gazoduct finalizat, linia electrică încă în teste
În domeniul energetic, gazoductul Iași–Ungheni a devenit pe deplin funcțional, contribuind la renunțarea R. Moldova la gazele naturale din Federația Rusă.
În schimb, linia electrică Vulcănești–Chișinău, promisă pentru conectarea directă la sistemul energetic european, nu a fost încă pusă în funcțiune, deși autoritățile susțin că lucrările au fost finalizate și sunt efectuate testele necesare.
Securitate și apărare
În domeniul securității, PAS a aprobat Strategia securității naționale, Strategia apărării naționale și Strategia militară pentru perioada 2025–2035.
Parlamentul a adoptat și Legea privind securitatea spațiului aerian național, iar R. Moldova a achiziționat un radar francez pentru supravegherea spațiului aerian, în contextul repetatelor încălcări provocate de războiul din Ucraina. Totodată, obiectivul este majorarea treptată a cheltuielilor pentru apărare până la 1% din PIB.
Transnistria
În ceea ce privește conflictul transnistrean, PAS și-a propus continuarea negocierilor în formatul „5+2”, însă acesta nu a mai funcționat după izbucnirea războiului din Ucraina.
Dialogul dintre Chișinău și Tiraspol se desfășoară în prezent în formatul „1+1”, contactele fiind limitate. În 2026 au avut loc două întrevederi între reprezentanții celor două maluri ale Nistrului.
Guvernarea a inițiat și crearea Fondului de Convergență, destinat finanțării proiectelor din regiunea transnistreană, însă autoritățile nu au prezentat încă proiectele concrete care vor beneficia de acest mecanism.
