Marina Bzovîi este administratoarea parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT Park”, instituția care reunește peste o mie de companii și gestionează cel mai important regim fiscal preferențial pentru IT. Licențiată în Drept și masterandă în Drept Informațional și Tehnologia Informației pentru Afaceri la Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Tehnică din Moldova, Marina Bzovîi a absolvit și programe de formare profesională în IT și management de proiect, inclusiv un stagiu în Statele Unite, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Și-a început cariera în 2015, iar în martie 2019 a fost numită Director Executiv al Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC, unde a promovat reforme atât în interiorul asociației, cât și la nivel guvernamental. A contribuit, de asemenea, la digitalizarea interacțiunii dintre Guvern, mediul de afaceri și consumatori, în calitate de vicepreședintă a Consiliului Consultativ pentru Digitalizarea Economiei – iConsiliu.
Care sunt pașii concreți pentru ca un cetățean străin, de exemplu din România, să înființeze o firmă în Republica Moldova?
„În primul rând, trebuie să ajungă cel puțin o dată, fizic, în Republica Moldova, în cazul în care vrea să fie și administrator. Dacă este doar fondator, nu este nevoie de prezența fizică, totul poate fi făcut prin procură, la distanță. În momentul în care intră în țară, are două procese simple pe care trebuie să le urmeze și al treilea pe care eu îl recomand. Primul este la Agenția Servicii Publice, în care o companie poate fi înregistrată și în patru ore. Noi recomandăm întâi să obțină un IDNP pe moldovenesc, care se acordă la momentul trecerii frontierei Republicii Moldova. Și de-asta și ziceam că este nevoie să intri o data în țară, în cazul în care este și administrator. Și al treilea pas pe care îl recomand este obținerea unei semnături electronice imediat. După asta, ca să poată să gestioneze mai multe procese în Moldova sunt multe servicii digitale. Dar accesul la ele este prin intermediul semnăturii electronice”, a zis Marina Bzovîi.
Există diferențe de procedură între cetățenii moldoveni și cei străini în ceea ce privește deschiderea și administrarea unei companii?
„Doar la faza incipientă, iar cu acest cod de identificare, în rest, nu există nicio diferență”, menționează Marina Bzovîi.
Cât durează în medie procesul de înregistrare și ce costuri implică acesta?
„Deci, poate dura de la… apropo, depinde de antreprenor, el decide cât timp poate să dureze: 4 ore, 24 de ore, o săptămână, în funcție de caz și tarifele diferă, dar, în medie, dacă nu greșesc (nu știu tarifele, de fapt, pe care le prestază de colegii de la Agenția de Servicii Publice) ar fi între 50 de euro, 100 de euro și 200 de euro în caz de urgență, cu condiția că este acest pas de a obține acest cod de identificare moldovenesc”, a adăugat Marina Bzovîi.
Care este nivelul impozitului pe profit în Republica Moldovă și cum se compară cu România?
„Este 12%. Sincer, nu știu cât este impozitul pe profit în România. La noi este impozitul pe profit al companiei 12% și a persoanelor fizice tot 12%. Știu că se creează des confuzie, dar la noi sunt egale. În cazul în care mai scot dividende din companie, este 6%”, a concluzionat Marina Bzovîi.
Ce regim fiscal există pentru micro-întreprinderi sau pentru start-up-uri?
„Deci avem regimul pentru micro-întreprinderi prin care se oferă… noi spunem 4% și anume impozitul ăsta pe venit este micșorat. Și separat, pentru tot sector IT, nu doar pentru start-up-uri, avem un regim special care este sub egida Moldova Innovation Technology Park, care unește 7 tipuri de taxe: impozitul pe venit al unei companii, impozitul pe venit al salariaților, contribuții sociale, contribuții medicale, taxele locale, taxa pe drumuri și taxa pe imobile, dar 7% se percepe din venitul din vânzări, nu din profit, practic din rulajul unei entități și este un impozit minim suplimentar care se colectează per salariat și este egal cu 30% din salariul mediu pe economie. Este un calcul un pic mai diferit de ceea ce există, cred că, oriunde în lume. Noi avem un model foarte diferit, dar e foarte interesant și chiar vă încurajez să-l descoperiți pe site-ul nostru”, spune Marina Bzovîi.
Care sunt domenile de activitate cu cele mai mici taxe sau cu facilități fiscale speciale?
„Probabil că… Nici nu știu dacă pot să dau un set-up foarte corect, dar cu siguranță ca IT-ul are unul dintre regimurile cele mai benefice din Republica Moldova. Știu că este foarte mult suport și pentru sectorul agricol, ceea ce ziceam acest regim de 4%. Și începând cu ianuarie, anul viitor, va fi și un regim special pentru o serie de activități pentru freelanceri, care sunt nu este o activitate antreprenorială în sine, dar pentru persoane independente care au micro-activități pe anumite genuri de activități”, spune Marina Bzovîi.
Cum se aplică TVA-ul? Care este pragul de înregistrare ca plătitor de TVA?
„Deci… TVA-ul este de 20%, în Republica Moldova pentru servicii prestate și bunuri din Moldova. Există și cote mai reduse pentru serviciile esențiale, 8%. Pentru export și pentru servicii, cota de TVA este 0%. Dacă nu greșesc, pentru calificarea pentru platitor de TVA, ar fi 1.200.000 lei moldovenești”, a menționat Marina Bzovîi.
În ultima perioadă ați observat o creștere a numărului de firme deschise de către străini, inclusiv români?
„Da, a crescut, apropo, în cadrul parcului. România a ajuns în top. Avem 40 de companii cu rădăcini românești în cadrul parcului. Și nu era situația acum 2 ani. Și Ucraina este urmată imediat după România. Exact aceeași situație. Nu era situația acum, până la începerea războiului. Anterior erau, de obicei, țări precum SUA sau UK pe segmentul IT. Pe alte domenii, nu prea știu exact”, a zis Marina Bzovîi.
Și pe fondul a ce credeți că a crescut interesul românilor pentru a-și deschide firme?
„Eu cred că în momentul în care, inclusiv partea a tot ce se întâmplă în Ucraina și unele colaborări care erau cu companiile ucrainești. Înțelegem că erau o parte și și-au mutat activitățile în Republica Moldova, fiind o țară mai aproape. Mai recent, e clar că există un val foarte mare de întrebări din partea antreprenorilor din România, în contextul majorării impozitelor românești, dar vreau să punctez că este destul de important să se atragă atenția la cum exact are loc activitatea companiilor. În general, dacă vorbim de o companie din Republica Moldova, cumva, activitatea și substanța economică trebuie să se afle în Republica Moldova. Nu e un model în care poți să rămâi în România cu 300 de angajați și să fii virtual în Republica Moldova. Nu funcționează exact așa, pentru că există și niște principii de taxare la nivel internațional pe care trebuie să le respecte companiile, din câte cunoaștem noi, companiile care sunt acum, le respectă”, a precizat Marina Bzovîi.
Cum colaborați cu instituțiile europene și internaționale pentru a combate evaziunea și pentru a păstra un climat de business transparent?
„Cred că colegii noștri de la Serviciul Fiscal de Stat ar fi mai potriviți să răspundă la această întrebare. Noi, pe partea noastră, întotdeauna încercăm să informăm corect toate companiile care sunt mai interesate cel puțin de regimul parcului, inclusiv să le atenționăm riscurile. Dacă o persoană, inclusiv o persoană fizică, este rezidentă a statului român sau a oricărui alt stat, au obligații fiscale față de acel stat și nici sub o formă nu poate Moldova să le acopere. Deși ține de responsabilizarea fiecărei persoane în parte, noi am impus și obligații pentru toți angajatorii, să notifice salariații despre acest regim special de impozitare. Atragem atenția și asupra activității principale a companiilor. Există iarăși niște principii de taxare internațională. Nu țin de Republica Moldova, țin și de România și de orice alt stat european. Sunt stabilite inclusiv la nivel de OECD, prin care dacă o companie are activitate economică într-o altă țară, chiar dacă nu și-a înregistrat formal o entitate juridică, are obligații fiscale în cadrul acelui stat. Ce înseamnă activitate economică? Poate fi considerat, nu știu care…că plătește chiria oficiului pentru 200 de angajați, chiar dacă acești 200 de angajați lucrează formal pentru o companie dintr-o altă țară. Sau că are un sediu, sau că are activitate economică, contracte semnate, există o persoană oficială, reprezentantă pe piața respectivă. Aici sunt mai multe principii internaționale iarăși, pe care noi, de fiecare dată, le punctăm celor care sunt interesați. Doi, noi avem un mecanism de control prin rapoarte de audit, pe care, cel puțin, pe platforma parcului, prin care auditorii verifică mai multe, ca aspect independent, pe lângă controalele suplimentare pe care pot să le aibă autoritățile fiscale, niște principii stabilite și una din chestiile stabilite acolo este inclusiv de unde își fac activitatea, în ce format, au notificat corect salariații și iarăși în ce format”, spune Marina Bzovîi.
Așadar, cu un proces rapid și costuri reduse, dar și cu un regim fiscal avantajos pentru IT și agricultură, Republica Moldova atrage tot mai mulți investitori din România. Totuși, autoritățile avertizează că activitatea companiilor trebuie să fie reală pe teritoriul Moldovei, nu doar în acte.
