În cadrul unei investigații, jurnaliștii de la Jurnal.md scriu despre o schemă în care apar nume și legături ce duc până la șefa Cabinetului primarului Ion Ceban, Elena Panuș, și la fiul acesteia, Sorin Panuș, beneficiar direct al unor contracte de locațiune pe bunuri ale Edilitate, în condiții preferențiale, transmite Ultimelestiri.md.
Fondată în 1995, S.A. Edilitate a fost, decenii la rând, constructor important de drumuri. Baza tehnico-materială învechită și restructurările succesive au împins compania spre un model de supraviețuire bazat pe închirierea terenurilor și imobilelor din patrimoniu. Dacă în 2006 raporta profit de 10 milioane de lei, în 2022 societatea a închis anul cu pierderi de 4 milioane.
Baza de odihnă de la Vadul lui Vodă a fost vândută (conform deciziilor CMC), iar alte bunuri, inclusiv terenul unei foste fabrici de asfalt din Ghidighici, au fost trecute pe chirie. Numărul de angajați a coborât la circa 30. Consiliul Municipal Chișinău este acționar majoritar, cu 63,3% din capital, astfel că orice derapaj financiar lovește direct în patrimoniul municipalității.
Potrivit investigației, „atacul” asupra Edilitate începe după ce Mișcarea Alternativa Națională (MAN) își întărește controlul asupra societății. În noiembrie–decembrie 2024, Grigore Bejenaru, vicepreședinte al fracțiunii MAN în CMC, este ales președinte al Consiliului de Administrație al Edilitate. La puțin timp, pe 12 decembrie 2024, compania de drumuri Dromas-Cons cesionează, prin contract de factoring, o creanță de 1.156.871 lei (plus penalități de 430.671 lei) unei firme din Bălți – Ziteh Inovativ. Noul creditor primește și un comision de 10%, cu obligația să vireze către Dromas-Cons, în 10 zile, suma de 1.428.788 lei. Din acel moment, Ziteh urma să încaseze creanța de la Edilitate, pe riscul propriu, inclusiv cu opțiunea de a iniția insolvența.
„Chiar de la semnare apar patru semne mari de întrebare. În primul rând, Ziteh Inovativ (înființată în martie 2023) are ca obiect principal de activitate lucrări de instalații electrice, nu factoring sau administrare de creanțe. În al doilea rând, potrivit rapoartelor contabile, până în 2025 firma nu a avut activitate vizibilă, deci nu avea, la vedere, resurse pentru o achiziție de peste 1,4 milioane de lei. În al treilea rând, în contract apare un IBAN cu un zero în plus, detaliu care făcea imposibil transferul corect. În al patrulea rând, baza calculului penalităților trimite la un contract Dromas-Cons – Edilitate din 2023, însă fostul director Vladimir Croitor afirmă că acel contract a fost stins, iar creanța invocată ar proveni din tranzacții din 2024, fără clauze de penalizare”, scriu jurnaliștii.
Întrebat de ce a calculat penalități pe un contract deja achitat, patronul Dromas-Cons, Piotr Dacin, răspunde: „Nu știu de ce.”
Despre motivul alegerii Ziteh ca cesionar, el spune că „nu ține minte”: „Au venit cu contractul și am semnat.”
În fapt, Ziteh nu a plătit în 10 zile, ci abia pe 6–7 februarie 2025, cu două luni întârziere. Întârzierea este transformată în „argument” pentru majorarea datoriei totale la 1.653.483 lei. Pe 7 februarie, Edilitate primește o notificare de la „Zinteh” (cu „n” – greșeală în document), fără număr și dată de ieșire (doar data din semnătura electronică), prin care i se cer banii în 5 zile, altfel urmează insolvența.
Pe 14 februarie, mediatorul Marcel Burlacu invită Edilitate la mediere – ultimul pas înainte de deschiderea formală a procedurii. Fostul director, Vladimir Croitor, anunță că recunoaște datoria de bază, nu și penalitățile, și că împrumută suma de la agenți economici care închiriază spații ale Edilitate. Pe 3 martie, Ziteh încasează 1.156.871 lei (datoria principală).
Mediatorul confirmă că, în aceste condiții, insolvența nu mai poate fi deschisă: dacă obligația de bază se achită, rămân doar penalitățile – chestiune de drept comun, nu de insolvență. Croitor susține că, ulterior, ar fi fost presat să achite și penalitățile, inclusiv de Elena Panuș, șefa Cabinetului primarului Ion Ceban, ceea ce el a refuzat, calificând plata drept „aruncare de bani în vânt”.
La câteva zile după stingerea datoriei principale, pe 11 martie, Sorin Panuș (fiul Elenei Panuș) și Nicolae Busuioc deschid SRL Niso Invest, cu sediul pe adresa Edilitate: str. Cucorilor 41 – perimetrul de 7 hectare pe care societatea îl dă în chirie pentru parcări auto și unde funcționează mai multe spălătorii auto.
Pe 13 martie, Niso Invest semnează cu Edilitate un contract de locațiune pentru 780 metri pătrați la 8 lei pentru un mentru pătrat pe lună (TVA inclus) – preț preferențial, în condițiile în care, spune Croitor, tariful minim practicat de societate era de 10–11 lei.
Prețurile la loturi similare anunțate online indică „cel mai mic preț” în jur de 11 lei pentru un metru pătrat pentru suprafețe mari. O înregistrare audio prezentată în investigație îl surprinde pe Sorin Panuș relatând că ar fi „coordonat” cu primarul Ion Ceban extinderea activității pe perimetrul Edilitate („când eram cu dna Elena și cu dl primar…”, „el a zis: cred că n-o să fie probleme”). În discuție apare și numele lui Vitalie Mihalachi – membru MAN, fost șef al Direcției generale mobilitate urbană, reținut pe 16 decembrie 2024 într-un dosar de corupere pasivă și spălare de bani. Cronologia sugerează că planurile privind perimetrul Cucorilor 41 fuseseră făcute înainte de reținerea lui Mihalachi.
Contractul de locațiune vine la pachet cu actul de predare-primire a mijloacelor fixe (două spălătorii deschise și un gard) în valoare contabilă de 152.000 lei. La scurt timp, acestea sunt demontate. Se ridică întrebări și despre racordul la rețeaua electrică, realizat de Î.M. Lumteh – operațiune estimată la circa 100.000 lei.
Întrebat dacă s-au folosit bani publici, Sorin Panuș a refuzat să răspundă: „Eu nu vreau să vă răspund vouă la așa întrebări. Ce, sunteți polițist?”
El spune că „nu a distrus nimic”, că „nu era nicio spălătorie”, iar gardul a fost înlocuit pentru că era deteriorat.
Pe 31 martie, directorul Vladimir Croitor este demis în temeiul art. 200 alin. (1) Cod civil (revocare fără motiv). Este numit Ion Guzun, candidat MAN la Primăria Căușeni în 2023. La scurt timp, Edilitate majorează chiriile pe perimetrul Cucorilor 41, „în așa fel încât să ne alunge”, spune Victor Garaba, șef Regal Trucks.
„Plăteam circa 30.000 lei, ni s-au cerut aproape 90.000. Am plecat, ca și alți transportatori.” Paștele în 2025 a căzut pe 20 aprilie, la mai puțin de o lună după schimbarea conducerii.
Deși insolvența nu mai putea fi deschisă (datoria de bază era achitată), pe 9 aprilie Ziteh Inovativ depune totuși cerere de intentare a procedurii – ulterior respinsă. Pe 15 aprilie, Edilitate primește de la un agent economic un transfer de 720.000 lei și, după trei ore, virează către Ziteh 543.000 lei reprezentând penalități. Temeiul juridic lipsește, apreciază sursa citată, iar tranzacția seamănă cu o delapidare: 50% din veniturile societății revin acționarilor, iar CMC deține 63,3%. În loc de judecată pe drept comun (unde penalitățile puteau fi anulate), banii publici au fost plătiți. Actualul director Ion Guzun susține, însă, că a plătit pentru a „salva” Edilitate de un administrator provizoriu și de „jocurile fostei conduceri”. Întrebat de ce a achitat penalitățile deși insolvența nu mai era posibilă, Guzun repetă teza „salvării întreprinderii”. El spune că a sesizat CNA. CNA a comunicat însă că nu există o cauză penală pornită pe acest subiect.
Pe hârtie, Ziteh era condusă de Igor Zazulea. La numărul din contract răspunde un bărbat vorbind rusește, negând identitatea. În practică, firma era reprezentată de Ina Zazulea – soția lui Igor, șefa Secției construcții și investiții la Bălți-Gaz. Pe 19 mai 2025, pachetul se transferă la Leonid Dragan, vicedirector economic la Bălți-Gaz. Numărul de contact al firmei rămâne însă cel al Inei Zazulea. Întrebată despre finanțarea factoringului și legăturile cu Edilitate, Ina Zazulea spune: „Nu dau informații la telefon… E taină comercială… Vă rog mult, nu mai sunați și nu mai întrebați nimic cinci ani înainte.”
Dragan respinge întrebările ca „provocatoare” și sugerează o „investigație la comandă”; invocă, la rându-i, secretul comercial.
Grigore Bejenaru (MAN), președintele CA Edilitate, susține că a sesizat CNA pe mai multe contracte (inclusiv Ziteh), dar nu a prezentat petiția promisă. El admite că prețul de 8 lei pentru un metru pătrat ar fi „nepermis” dacă există un tarif minim, dar punctează că deciziile se iau cu acordul acționarilor.
Ghenadie Bacaliuc, reprezentant S.A. Brocher M-D (al doilea acționar, 15%), spune că nu a fost informat despre contractul cu Niso Invest sau despre plata penalităților: „Ce se discută fără noi, nu putem ști.”
Primăria Chișinău, prin purtătoarea de cuvânt Natalia Ixari (subalternă a Elenei Panuș și membră MAN), afirmă că a denunțat la CNA „atacul” din partea firmei din Bălți și că nu au fost încălcate legi în cazul Niso Invest: „Primăria nu a prejudiciat bugetul; dacă ar fi existat ilegalități, contractele nu erau încheiate.”
Întrebată să prezinte sesizarea către CNA, Ixari direcționează presa către Vasile Banaru, șef adjunct la Asistență juridică. Acesta nu a răspuns la apeluri (11 apeluri în 4 zile).
Totuși, CNA a confirmat că nu există dosar penal pe speța Edilitate–Ziteh. Elena Panuș nu a răspuns apelurilor jurnaliștilor și nici primarul Ion Ceban.
Citește întreg articolul pe jurnal.md.
