Printre prevederile contestate se numără dreptul Adunării Populare a Găgăuziei de a aproba componența autorității electorale centrale din Comrat, precum și implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului de Informații și Securitate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
Ministerul Justiției susține că unele articole din Legea privind statutul juridic special al UTA Găgăuzia, Legea privind activitatea Poliției și Codul electoral depășesc competențele prevăzute pentru autonomie și ar putea contraveni Constituției Republicii Moldova.
În sesizare sunt contestate și prevederile potrivit cărora, la propunerea guvernatorului Găgăuziei, conducătorii direcțiilor de ramură sunt incluși în componența ministerelor și departamentelor de la nivel național.
Totodată, Ministerul Justiției contestă normele care prevăd că șeful Direcției Justiție din Găgăuzia este numit și eliberat din funcție de ministrul Justiției, la propunerea Adunării Populare, devenind, din oficiu, membru al colegiului Ministerului Justiției. O prevedere similară este contestată și în cazul șefului direcției teritoriale a SIS, care este membru din oficiu al colegiului instituției.
Potrivit Ministerului Justiției, implicarea autorităților autonomiei în desemnarea conducătorilor unor instituții ale statului și a organelor electorale poate afecta independența procesului de selecție, favorizând criterii politice în detrimentul competenței profesionale și generând riscuri de influență asupra funcționarilor publici. Instituția avertizează că, în cazul unor dosare sensibile, persoanele desemnate ar putea deveni vulnerabile la presiuni din partea autorităților regionale, ceea ce ar putea constitui un abuz de drept constituțional.
Autorul sesizării invocă prevederile Constituției, potrivit cărora R. Moldova este un stat suveran, independent și indivizibil, iar autonomia găgăuză își exercită competențele doar în limitele stabilite de Legea Supremă.
În ajunul ședinței Curții Constituționale, noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, a făcut un apel la dialog către autoritățile de la Chișinău. Acesta a solicitat Curții Constituționale să amâne pronunțarea hotărârii, pentru a permite reluarea negocierilor dintre Chișinău și Comrat și identificarea unui compromis care să reducă tensiunile dintre autoritățile centrale și cele ale autonomiei.
Solicitarea vine după ce, luna trecută, Adunarea Populară a respins proiectul propus de autoritățile centrale pentru deblocarea organizării alegerilor în autonomie.
Constituția Republicii Moldova prevede că statul este suveran, independent și indivizibil, iar nicio persoană sau grup nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Totodată, orice act normativ care contravine Constituției nu are putere juridică. UTA Găgăuzia beneficiază de un statut special de autonomie și își gestionează problemele politice, economice și culturale, în timp ce Guvernul Republicii Moldova exercită controlul asupra respectării legislației în regiune.
