Autoritățile franceze au confirmat furtul a opt bijuterii de patrimoniu din colecția Luvrului, în ceea ce experții descriu drept „jaful deceniului”. Incidentul, care a avut loc duminică dimineață în Galeria Apollo a muzeului parizian, a declanșat o amplă operațiune de căutare, în condițiile în care specialiștii atrag atenția că există o fereastră critică de timp pentru recuperarea obiectelor, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Lista pieselor dispărute
Potrivit Ministerului francez al Culturii, obiectele sustrase sunt piese de o valoare istorică excepțională, asociate cu foste regine și împărătese ale Franței. Printre acestea se numără:
- două tiare aparținând reginei Maria-Amelia și reginei Hortensia,
- un colier și o pereche de cercei din setul cu safire al acelorași regine,
- un colier și o pereche de cercei cu smaralde care au aparținut împărătesei Maria-Luiza,
- „Broșa-relicvariu” și „broșa fundă” a împărătesei Eugenia.
Un al nouălea obiect – coroana împărătesei Eugenia, soția lui Napoleon al III-lea – a fost recuperat la fața locului, însă cu deteriorări vizibile.
Cum s-a produs furtul
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a declarat că hoții au pătruns în muzeu în jurul orei 9:30 dimineața, folosindu-se de o platformă mecanică montată pe o camionetă. Zona înconjurătoare era deja ocupată de un șantier în lucru, ceea ce le-a permis accesul relativ facil către o fereastră laterală.
După spargerea geamului, indivizii au ajuns la vitrinele în care erau expuse bijuteriile. Obiectele au fost extrase rapid, iar atacatorii au fugit pe două scutere de mare viteză – un model Yamaha TMAX, potrivit anchetatorilor. Nicio persoană nu a fost rănită în incident.
Ancheta preliminară sugerează că au fost implicați trei sau patru indivizi, iar acțiunea a fost minuțios planificată. Infractorii ar fi folosit un „discuri de tăiat” industriale pentru a sparge securizarea vitrinelor.
O operațiune de șapte minute
Potrivit anchetei preliminare, jaful a durat doar șapte minute. Cei patru atacatori au pătruns în muzeu în dimineața zilei de duminică, folosind o platformă mecanică montată pe o camionetă, pentru a ajunge la etajul clădirii, în apropiere de Galeria Apollo – locul unde sunt expuse bijuteriile regale și imperiale franceze.
Doi dintre atacatori au tăiat geamurile cu un disc abraziv alimentat cu baterii și au intrat în muzeu. Al treilea s-a alăturat prin aceeași fereastră, în timp ce al patrulea a rămas în exterior pentru a supraveghea zona. Alarmele s-au declanșat, însă intervenția forțelor de securitate nu a fost suficient de rapidă pentru a-i opri.
„Cursa contra cronometru” a Poliției
Arthur Brand, un reputat expert în recuperarea obiectelor de artă furate, a declarat pentru Sky News că poliția are la dispoziție maximum o săptămână pentru a localiza hoții, înainte ca piesele să fie distruse sau dispersate.
„Aceste bijuterii regale sunt extrem de cunoscute. Nu pot fi vândute pe piața neagră fără a atrage atenția imediat. Singura opțiune a hoților este să le dezmembreze – să scoată diamantele, să topească aurul sau argintul. Dacă se întâmplă acest lucru, obiectele vor fi pierdute pentru totdeauna”, a explicat Brand.
El a adăugat că, dacă investigația nu va produce rezultate în următoarele zile, șansele de recuperare se reduc semnificativ.
Măsuri de securitate sub semnul întrebării
Incidentul vine în contextul unor critici tot mai frecvente privind nivelul de securitate al Luvrului. Un raport recent al Curții de Conturi din Franța, consultat de AFP, menționează „întârzieri persistente” în modernizarea sistemelor de protecție ale muzeului, în ciuda unei creșteri constante a numărului de vizitatori.
Deși unele săli – în special cele din holul Napoleon – au beneficiat de echipamente de supraveghere sporite, mai mult de jumătate din spațiile expuse publicului din aripile Sully și Richelieu nu sunt acoperite de camere video, notează raportul.
În plus, modernizarea sistemului de protecție împotriva incendiilor, începută în 2010, nu fusese finalizată nici în 2024, subliniază Curtea.
Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a recunoscut că atât ferestrele, cât și vitrinele în care erau expuse bijuteriile au fost „prea ușor de spart”. Ministrul Culturii a confirmat că alarmele au funcționat, iar personalul muzeului a urmat protocolul, însă agenții de securitate nu au intervenit direct, fiind amenințați de hoți cu un fierăstrău electric și un polizor unghiular.
Surse din anchetă susțin că aproximativ o treime din sălile aripii Denon, unde a avut loc atacul, nu erau dotate cu camere de supraveghere. O singură imagine neclară cu unul dintre suspecți a fost captată de o cameră din apropiere, dar nu permite identificarea clară.
Furt în plină zi
Jaful a avut loc la scurt timp după ora 9:30 dimineața, la doar 30 de minute după deschiderea muzeului pentru public. Mii de vizitatori se aflau deja în incintă, iar cozile la intrare creșteau. Cu toate acestea, autorii au ales să acționeze în plină zi – un detaliu care ridică semne de întrebare privind nivelul de risc pe care și-l asumaseră.
Anchetatorii analizează ipoteza conform căreia atacatorii ar fi avut complicități interne sau acces la informații despre securitatea muzeului și programul personalului.
Fuga din muzeu
Hoții s-au retras la fel de rapid cum au pătruns: la bordul a două scutere Yamaha TMAX, cu care au traversat centrul Parisului și, potrivit informațiilor preliminare, s-ar fi îndreptat către autostrada A6. Au încercat, de asemenea, să incendieze un vehicul în apropierea muzeului, dar au fost împiedicați de un angajat al instituției.
Niciun suspect nu a fost arestat până în acest moment, iar ancheta este coordonată de o echipă de 60 de investigatori. Autoritățile nu exclud implicarea unei rețele internaționale de crimă organizată.
Procurorul Parisului, Laure Beccuau, a descris grupul infracțional drept o „echipă de atac”, sugerând posibilitatea ca aceștia să fi acționat la comanda unui colecționar de pe piața neagră – fie din Franța, fie din străinătate.
Istoricul jafurilor la Luvru
Deși rare, furturile din Luvru nu sunt fără precedent. Cea mai celebră dispariție rămâne cea a Monei Lisa, furată în 1911 de un fost angajat al muzeului, Vincenzo Peruggia. Pictura a fost recuperată doi ani mai târziu și episodul a contribuit, paradoxal, la creșterea faimei operei lui Leonardo da Vinci.
Cu toate acestea, furtul de duminică – care implică bijuterii regale de o valoare istorică inestimabilă – este considerat unul dintre cele mai grave incidente de securitate din istoria recentă a muzeului.
Comparativ, opere celebre precum „Mona Lisa” (care nu a fost vizată în acest atac, deși hoții au intrat în galeria alăturată) sunt prea ușor de recunoscut și greu de transportat sau comercializat. În schimb, bijuteriile oferă o oportunitate mai ușoară de a fi transformate în bani – tocmai din acest motiv, ele sunt frecvent ținta unor astfel de jafuri.
„Nu au jefuit un simplu magazin de bijuterii, ci 68 de milioane de francezi. Au jefuit o întreagă națiune: morții, viii și cei nenăscuți ”, a declarat furios prințul Joachim Murat* , descendent al Mareșalului Imperiului, pentru Le Figaro . „Acest furt este un șoc la scara incendiului de la Notre-Dame ”, a adăugat el.
