Ofensiva militară a Israelului în Gaza a provocat cea mai mortală lună pentru jurnalişti, de când au început statisticile în urmă cu mai bine de trei decenii, şi a creat un vid al ştirilor în teritoriul aflat în conflict, a declarat Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Organismul de protecție a reporterilor a înregistrat moartea a 49 de jurnaliști de când Hamas s-a angajat în seria de atacuri sângeroase în Israel pe 7 octombrie, declanșând un răspuns israelian concertat și o invazie terestră în Fâșia Gaza.
Comitetul a etichetat deja prima lună după atacurile Hamas drept cea mai letală suferită de jurnalişti din 1992 încoace, înainte ca încă şase jurnalişti palestinieni să fie ucişi în Gaza în weekend.
Cinci jurnaliști au fost uciși numai sâmbătă, fiind a doua cea mai mortală zi a breslei, din război, în afară de ziua atacului Hamas, când șase jurnalişti și-au pierdut viața.
Numărul de morți a crescut constant pe o perioadă de șase săptămâni și se compară cu cei 42 de jurnalişti uciși în întreaga lume în 2022, inclusiv 15 care au murit acoperind invazia Ucrainei de către Rusia, considerată în general un conflict extrem de periculos pentru mass-media.
Pană de informații în Gaza din cauza jurnaliștilor care mor și a cenzurii
CPJ spune că tendința letală depășește cu mult cifra de 30 de jurnalişti uciși în apogeul războiului civil sirian, considerat anterior drept cea mai mortală zonă de război pentru jurnalişti din ultima vreme.
Acum, organizația a lansat un apel urgent către Israel și aliații săi occidentali de a reforma regulile de angajare desfășurate de Forțele de Apărare Israelului (IDF) pentru a interzice folosirea forței letale împotriva jurnaliştilor care poartă însemnele presei.
Sherif Mansour, coordonatorul comitetului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, a declarat că numărul tot mai mare de decese în mass-media, combinat cu tăierile succesive ale internetului și rețelelor telefonice și înăsprirea cenzurii, au impus efectiv o întrerupere a informațiilor asupra Gaza. A însemnat o lipsă de informații pentru o populație disperată, care trebuie să știe de unde să obțină hrană, combustibil și apă curată, a spus el.
„Raportarea conflictului a devenit mult mai periculoasă din cauza riscului exponențial pentru jurnaliștii palestinieni locali care se află în prima linie și nu au un refugiu sigur și nicio ieșire”, a spus Mansour. „De asemenea, armata israeliană a refuzat să-și asume orice responsabilitate pentru crime, spunând organizațiilor internaționale de presă că nu pot garanta siguranța presei sau a angajaților lor.
„Am spus, mai ales după ce armata a vizat instalațiile de comunicații, că am ajuns la o întrerupere a știrilor. Avem și probleme cu cenzura, atacurile și arestările în Cisiordania.”, a subliniat acesta.
Nouăzeci la sută dintre jurnaliştii ucişi au fost palestinieni, cu excepţia a patru reporteri israelieni ucişi în atacurile Hamas şi a unui cetăţean libanez. Majoritatea palestinienilor uciși erau freelanceri și fotojurnalişti.
„Sunt cei mai necesari în acest moment, dar sunt și cei mai vulnerabili”, a spus Mansour.
Alți nouă jurnaliști au fost răniți și alți trei sunt dispăruți. Treisprezece au fost arestați ca parte a ceea ce este descris drept un „regim de cenzură” israelian introdus în temeiul legislației de urgență, ceea ce face ca o infracțiune să afecteze „moralul național” sau „securitatea națională”.
Nu este clar câți dintre jurnaliștii care au murit relatau despre conflict, dar CPJ investighează fiecare caz pentru a vedea dacă reporterii au decedat în timp ce încercau să-și facă meseria, a adăugat Mansour.
Apel pentru ca Israel să protejeze jurnaliștii
Numărul sumbru a determinat comitetul să reînnoiască apelurile făcute inițial înainte de izbucnirea celor mai recente ostilități pentru ca Israelul să-și reformeze regulile de angajare, astfel încât jurnaliştii identificați în mod clar să fie protejați.
„În luna mai trecută, am spus că IDF trebuie să își schimbe regulile de luptă pentru a opri folosirea forțelor letale împotriva jurnaliștilor și organizațiilor media”, a spus Mansour, care a citat un raport anterior al CPJ, „Deadly Pattern”, care spunea că 13 din 20 de jurnaliști au fost uciși în Gaza înainte de războiul actual purtau marcaje de presă la acea vreme.
„Nu am văzut niciun indiciu că acest lucru s-a făcut. Prin urmare, de data aceasta, le-am cerut și aliaților Israelului, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie și alte țări europene, să preseze asupra israelienilor să oprească orice utilizare a forței letale împotriva jurnaliştilor.”
Apelul pentru măsuri de protecție vine după afirmațiile din această lună ale unui grup israelian de susținere a mass-media, HonestReporting, conform căruia unele instituții de presă internaționale au știut în avans despre atacul Hamas din 7 octombrie, invocând publicarea unor fotografii făcute de jurnaliştii locali care arată gruparea intrând pe teritoriul israelian.
HonestReporting a retras ulterior acuzațiile în fața dezmintirilor venite de la organizațiile de presă, dar nu înainte ca biroul lui Benjamin Netanyahu, premierul israelian, să emită o declarație în care a numit jurnaliştii care au făcut fotografiile complici la „crime împotriva umanității”. Benny Gantz, un membru al cabinetului de război israelian, a spus că ar trebui tratați ca teroriști și vânați.
La câteva zile după raport, casa lui Yasser Qudih, un fotograf independent care a oferit Reuters imagini ale atacului Hamas, a fost lovită de patru rachete. Qudih a supraviețuit atacului, dar opt membri ai familiei sale au fost uciși. Încă nu este clar dacă Israelul a lansat atacul.
Mansour a numit afirmația HonestReporting o „campanie de calomnie” care a pus în pericol viața jurnaliștilor palestinieni și a spus că este în concordanță cu „narațiunile false” anterioare care sugerau că reporterii palestinieni au fost implicați în activități teroriste.
„Nu este nevoie de ore sau de un geniu în Gaza pentru a ști despre operațiunile armatei israeliene sau despre operațiunile Hamas”, a spus el. „Vorbiți despre o bucată de pământ lungă de 32 de kilometri care are 9,65 km lățime. Există atât de multe moduri în care jurnaliștii ar putea fi la fața locului – nu este nevoie de surse în interior pentru a-ți da seama unde se petrece ceva.”, a mai subliniat Sherif Mansour, coordonatorul CPJ pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
