În cadrul unei emisiuni, Igor Bercu a declarat că digitalizarea a transformat modul de prestare a serviciilor dintr-un sistem „reactiv” într-unul „proactiv”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Astfel, cetățenii pot solicita servicii online la orice oră, iar în unele cazuri le pot obține aproape instantaneu.
Un exemplu oferit de oficial este cel al cazierului judiciar. Dacă în trecut solicitanții erau nevoiți să stea la coadă la sediul de pe strada Iacob Hâncu din Chișinău, în prezent 99% dintre cereri sunt depuse online.
Potrivit lui Bercu, lunar sunt înregistrate aproximativ 16.000 de programări pentru examenul auto, peste 10.000 de solicitări pentru servicii cadastrale, precum și numeroase cereri pentru eliberarea actelor de stare civilă, toate fiind accesibile prin aplicația guvernamentală EVO.
Totuși, reprezentantul AGE a precizat că digitalizarea este încă limitată în sectoarele unde datele lipsesc sau nu sunt suficient de corecte pentru a permite automatizarea serviciilor.
Pe lista priorităților viitoare se află sănătatea, unde autoritățile vor să extindă sistemul de rețete electronice și pentru medicamentele necompensate, dar și educația și agricultura.
Pentru persoanele cu competențe digitale reduse, autoritățile se bazează pe rețeaua Centrelor Universale de Prestare a Serviciilor Publice (CUPS), care numără în prezent peste 100 de centre, cu obiectivul de a ajunge la 400, în contextul reformei de amalgamare a localităților.
În ceea ce privește protecția datelor, AGE susține că serviciile digitale funcționează pe infrastructura guvernamentală securizată, iar prestatorii au acces doar la informațiile strict necesare.
Totodată, cetățenii pot verifica direct în aplicația EVO cine le-a accesat datele, în ce scop și în baza cărui temei legal.
Progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de digitalizare au fost remarcate și la nivel european. În Raportul de extindere pentru 2025, Comisia Europeană a apreciat evoluțiile țării în acest domeniu.
Serviciile digitale, interoperabilitatea și identitatea electronică fac parte din Clusterul 3 al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, iar armonizarea legislației privind identificarea electronică și protecția datelor rămâne una dintre condițiile-cheie impuse de Bruxelles.
