BERD constată că reformele structurale s-au accelerat, în special după ce Moldova a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană (UE) în iunie 2022, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Mold-street.com.
Digitalizarea sistemică și reforma administrației
"Autoritățile au făcut progrese importante în abordarea celor nouă priorități identificate în avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare. Drept urmare, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat ca Consiliul European să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova odată ce toate prioritățile au fost abordate pe deplin", afirmă BERD.
Banca trasează prioritățile cheie pentru 2024 și spune că capacitățile administrative și instituționale trebuie consolidate înainte de negocierile de aderare la UE.
"Autoritățile ar trebui să intensifice eforturile de reformă a administrației publice și a sistemului judiciar pentru a reduce în continuare corupția și a elimina influența oligarhilor în sistemul politic. Autoritățile ar trebui să continue să întreprindă reforme legislative pentru a sprijini digitalizarea serviciilor publice. Pe baza succesului noilor platforme de promovare a guvernării electronice, ar trebui instituit cadrul legislativ și de reglementare necesar pentru a permite digitalizarea sistemică în toate nivelurile guvernamentale", se precizează în raport.
Potrivit BERD reforma sectorului energetic ar trebui să continue, pentru a integra în continuare piața internă a energiei în piața unică a UE, iar îmbunătățirea securității energetice rămâne o prioritate, având în vedere locația țării. Autoritățile ar trebui să promoveze acțiuni politice cu UE pentru a permite comerțul competitiv cu energie cu partenerii europeni și pentru a reduce dependența țării de o sursă unică de aprovizionare cu energie.
Economia Moldovei se luptă să iasă dintr-o spirală negativă
Pe de altă parte BERD afirmă că economia Moldovei se luptă să iasă dintr-o spirală negativă, ea fiind una dintre cele mai afectate economii de războiul cu Ucraina, produsul intern brut (PIB) scăzând cu 5% în 2022.
După ce face o evaluare a evoluției unor indicatori economici, BERD constată că presiunile fiscale au crescut ca urmare a războiului din Ucraina, menționând cheltuielile mari pentru salarii și pensii mai mari din sectorul public și extinderea sprijinului pentru standardul de trai pentru cei mai vulnerabili, subvenții energetice pentru gospodăriile vulnerabile, dar și asistența socială, educație publică, servicii medicale de urgență și cazare temporară pentru 117.000 de refugiați ucraineni.
Potrivit BERD finanțarea externă a creditorilor oficiali ajută la acoperirea deficitelor ce au crescut de două ori și a contribuit la aprecierea monedei naționale cu 8% de la începutul anului 2023 și la creșterea rezervele valutare, care au ajuns la peste 5 miliarde USD.
"Incertitudinile geopolitice afectează perspectivele economice pe termen scurt. Politica fiscală expansionistă a guvernului în 2023 și scăderea inflației nu au condus încă la semne clare de redresare economică. Cu toate acestea, progresele realizate în ceea ce privește reziliența energetică și creșterea așteptată a veniturilor reale ar putea îmbunătăți perspectivele de creștere în 2024. Prin urmare, prognozăm o creștere a PIB-ului de 0% în 2023, urmată de o creștere de 3,5% în 2024. pentru aderarea la UE și reformele asociate ar putea conduce la o redresare mai puternică pe termen mediu și lung", se preciează în raport.
Reducerea influenței oligarhilor
BERD face și o analiză a reformelor structurale pe care se concentrează autoritățile, acestea fiind parte din cele nouă priorități identificate de Comisia Europeană atunci când a acordat Moldovei statutul de țară candidată la UE.
Astfel raportul constată progrese în ceea ce privește reducerea influenței oligarhilor.
"Autoritățile au acceptat avizul Comisiei de la Veneția privind implementarea unei abordări sistemice pentru înlăturarea influenței politice a oligarhilor. Această abordare acoperă adoptarea, consolidarea și integrarea instrumentelor legale în diferite domenii ale dreptului pentru a preveni influența și creșterea oligarhilor pe termen lung", scrie BERD.
Aceasta adaugă că autoritățile au înaintat, de asemenea, Comisiei de la Veneția un plan de acțiune, subliniind progresul instituțional și juridic, precum și un plan de revizuire la fiecare șase luni. Comisia de la Veneția a făcut recomandări privind punerea în aplicare a planului de acțiune, inclusiv măsuri privind reforma consecventă a sistemului judiciar, efectuarea de evaluări de impact și introducerea de legislație suplimentară sau complementară.
Opoziție parlamentară față de reformarea CNA și a Procuraturii Anticorupție
Conform raportului măsurile anticorupție au progresat, dar există opoziție parlamentară față de domeniul reformarea instituțiilor.
"Un nou proces legislativ a început în martie 2023, care stabilește o divizare clară între Centrul Național Anticorupție și Procuraturii Anticorupție pentru a optimiza coordonarea dintre cele două agenții anticorupție principale. Pentru a simplifica procedurile cauzelor de corupție, autoritățile au modificat parțial Codul de procedură penală la sfârșitul lunii decembrie 2022. Cu toate acestea, în iulie 2023, parlamentul a propus modificări pentru a limita rolul Parchetului Anticorupție la asumarea doar a dosarelor de corupție la scară largă (peste 15.000 euro pentru luare de mită și 150.000 euro pentru daune)", susține BERD.
În opinia BERD reformele sistemului judiciar au continuat, dar independența judiciară rămâne vulnerabilă. Potrivit BERD modificările recente aduse rolurilor și responsabilităților sistemului judiciar includ modificări ale statutului judecătorilor, codului de procedură penală și codului de procedură civilă. Cu toate acestea, interesele personale și progresul lent în adoptarea acestor modificări legislative și de reglementare împiedică numirile transparente ale personalului judiciar și independența bugetară a agențiilor anticorupție, constată instituția financiară.
Transformările din economie
BERD laudă reformele din economie și anume măsurile privind sporirea competitivității sectorului IT, extinderea accesul la serviciile digitale pentru populația mai largă și de a îmbunătăți serviciile de e-guvernare, eliminarea constrângerilor legale asupra investitorilor străini care doresc să deschidă o afacere online în Moldova fără prezență fizică etc.
Totodată raportul constată că reforma guvernanței întreprinderilor de stat a avansat, iar strategia este de a identifica toate întreprinderile de stat controlate de guvern care ar trebui să facă obiectul reorganizării, privatizării sau lichidării.
În acest sens BERD mai menționează planurile autorităților de consolidare a guvernanței corporative, creșterea rolului Agenției Proprietății Publice în monitorizarea implementării de către întreprinderile de stat a reglementărilor de guvernanță corporativă și faptul că se finalizează și un plan de privatizare a companiilor statului.
