Până atunci, una dintre cele mai sensibile infrastructuri ale statului rămâne dependentă de un instrument tehnologic aflat sub umbrela Federației Ruse, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
„În prezent, instanțele din Republica Moldova folosesc pentru audierea participanților prin videoconferințe aplicația rusească TrueConf. Platforma a fost cumpărată în 2019, iar cel mai des a fost folosită în perioada de pandemie COVID-19. Autoritățile recunosc că aceasta aplicație este rigidă și nu corespunde standardelor actuale de digitalizare. Aplicația TrueConf a fost achiziționată cu sprijinul partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova și donată Agenției de Digitalizare în Administrarea Judecătorească din cadrul Ministerului Justiției. Programul funcționează pe infrastructura administrată de Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică. Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii spune că Serviciul Tehnologia Informației a securizat integral toate accesările aferente aplicației TrueConf, fapt ce garantează siguranța activităților desfășurate prin această platformă”, relatează jurnalista Angelica Ungureanu.
„Fiecare sală de judecată a fost echipată în modul corespunzător de programul SRS FEMIDA și acces este oferit de către Agenția de care vă spuneam și anume prin TrueConf, pentru că în felul acesta poți asigura securitatea legăturii. Nu este încurajat folosirea unor alte softuri, pentru că există această breșă de securitate. Acest soft TrueConf a fost achiziționat și după cum cunosc este aici, la noi, în Republica Moldova, gestionat de către STISC, care asigură tot ce ține de securitatea informației”, a declarat președintele CSM, Sergiu Caraman.
Unii avocați se arată nedumeriți că, în contextul în care, zilnic, se vorbește despre dezinformare, atacuri cibernetice, riscuri hibride și necesitatea întăririi rezilienței statului, instanțele de judecată din Republica Moldova continuă să desfășoare videoconferințele judiciare pe o infrastructură software rusească.
Expertul în Justiție, Alexandru Bot, spune că la doar câteva zile după ce a semnalat acest lucru i-a fost blocată poșta electronică de serviciu, folosită exclusiv pentru corespondența cu instanțele naționale.
„Pe mine nu mă deranjează faptul că este de origine rusească. Mă deranjează faptul că în condițiile în care tot combatem războiul hibrid, vorbim despre riscuri de atacuri cibernetice, iată ne trezim în 2025 cu faptul că la bine mersi utilizăm un soft rusesc și nu avem certitudinea că este unul destul de sigur, fiindcă în instanța de judecată, chiar și prin intermediul videoconferinței, se discută despre secrete comerciale, secrete de stat, care pot ajunge cumva stocate pe serverul altui stat”, a explicat expertul.
TVR Moldova a încercat să afle dacă, din 2019 până în prezent, prin intermediul acestei platforme s-au înregistrat scurgeri de informații sau atacuri cibernetice. Reprezentanții Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică au declarat că: „toate accesările aferente aplicației sunt monitorizate și securizate conform standardelor internaționale de protecție a datelor. Este important de menționat că soluția tehnică este implementată într-un mod care garantează suveranitatea asupra datelor procesate, evaluările noastre tehnice se axează pe nivelul de securitate implementat și nu pe proveniența geografică a software-ului, ci pe criterii de reziliență, criptare și conformitate”.
Experții în domeniul IT spun că orice platformă poate prezenta un pericol, iar atunci când sunt identificate unele vulnerabilități, acestea se introduc într-o bază de date internațională cu CVE Number. Specialiștii au declarat că în cazul aplicației TrueConf au fost descoperite unele pericole, care, însă, nu se regăsesc în acea listă.
„Există două aspecte. Unul legat de aplicația în sine, care fiind făcută de către dezvoltatorii din Rusia, doar ei știu ce este în interior și ca să putem afla dacă această aplicație are ceva malițios, ascuns, trebuie un studiu destul de aprofundat. Colegii mei care se ocupă de așa ceva au studiat așa-numitele programele Bug Bouty și au găsit câteva vulnerabilități, dar nimic garantat, nimic sigur și nu știm cât de mult au fost reparate. Șansele sunt mari ca cei care folosesc o asemenea aplicație să adune informații, să spioneze poate”, a menționat reprezentantul Institutului Național de Inovații în Securitatea Cibernetică „Cybercor”, Marius Dumitrașcu.
Chiar și așa, autoritățile declarară că aplicația rusească este securizată de instituțiile interne ale statului. Ba mai mult, Ministerul Justiției spune că, din acest an, la Judecătoria Bălți se testează o platformă nouă – Zoom Meetings Standard Pro. S-a investit și în două licențe, iar noua aplicație va permite desfășurarea ședințelor online cu interpretare simultană și generează automat stenograma, ceea ce simplifică munca instanței. Totuși, conducerea Ministerului Justiției menționează că trecerea la alte platforme se face treptat, deoarece licențele necesare sunt costisitoare.
„Trebuie să avem o claritate vizavi de aplicație că este instalată complet și administrată complet de specialiștii noștri. Serverul este intern, adică noi răspundem de administrarea fluxului informațional. Avem nevoie de alte tehnologii și alte instrumente mai performante, pe care le-am identificat. La moment suntem la faza de finalizare a testării, orice soft trebuie testat și ne propunem pentru anul viitor încorporarea licențelor cu alt soft, dar iarăși va fi administrat de noi”, a declarat ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.
„Instanțele de judecată trebuie să avanseze în ceea ce privește digitalizarea justiției. Chestiunea privind softul care să asigure prezența și participarea prin video conferință a participanților trebuie ajustat, dezvoltat, dar nicidecum nu trebuie să renunțăm la desfășurarea prin video conferință”, a menționat președintele CSM, Sergiu Caraman.
Pentru 2026, în bugetele instanțelor sunt prevăzute 5,5 milioane de lei pentru extinderea aplicației de videoconferință. În prezent, în Republica Moldova sunt 14 instanțe judecătorești, patru Curți de Apel și o Curte Supremă de Justiție.
