Potrivit ministrului, anul viitor este primul în care se prevede o creștere economică, chiar dacă una modestă, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
„A fost o perioadă complicată, dar țara noastră a trecut cu bine. Da, mi-ar plăcea să trăim mai bine, mai repede, să dăm salarii mult mai mari, mult mai repede. Vrem ca toată lumea să aibă salarii decente. Din păcate, suntem după câțiva ani extrem de dificili. Avem primul orizont în care vedem o creștere economică începând de anul viitor, chiar dacă foarte mică. Vom lucra mult mai mult”, a declarat ministrul.
Deputatul fracțiunii parlamentare Alternativa, Ion Chicu, a criticat modul în care se desfășoară examinarea celor trei proiecte bugetare, afirmând că este o lipsă de respect față de Guvern și față de cetățeni să fie dezbătute „pe fugă”. El a subliniat că, indiferent de cine se află în opoziție, apare mereu reproșul că bugetul este votat „noaptea ca hoții”.
În altă ordine de idei, Ion Chicu, a solicitat Guvernului să ofere claritate și „o lumină de optimism” privind ritmul în care cetățenii ar putea resimți efectele pachetului de creștere economică, cerând estimări pe ani atât pentru evoluția economiei, cât și pentru majorările salariale.
Ministrul economiei, Eugen Osmochescu, a răspuns că prognozele „conservatoare” indică o creștere economică de aproximativ 3,7% în anii 2027–2028. La rândul său, ministrul finanțelor, Andrian Gavriliță, a menționat că doar pe baza creșterii economice „nu putem avea ambiții prea mari” în ceea ce privește salariile, însă, combinate cu măsuri suplimentare de consolidare a bazei fiscale, ar putea fi posibile îmbunătățiri.
„Nu poți ține într-o localitate un angajat cu salariu mare, dacă nu-i oferi minimul, infrastructura necesară. Acest buget nu promite miracole, dar avem responsabilitate să continuăm investițiile, să cheltuim eficient și transparent, astfel ca fiecare sat din Moldova să aibă condiții de trai decente”, a menționat deputat PAS, Ersilia Qatrawi.
Deputatul fracțiunii PCRM, Constantin Starîș, a întrebat de ce bugetul pentru apărare crește cu 32% și dacă acest lucru se reflectă în mod direct în siguranța cetățenilor. „Siguranța noastră cu cât crește? Cu 32 de procente?”, a întrebat Starîș.
„Suntem departe de a vorbi despre modernizarea armatei sau despre o forță militară de importanță regională, dar trebuie să avem grijă de ceea ce avem și să ne pregătim. Nu vorbim despre creșteri spectaculoase, ci despre a nu coborî sub nivelul de 0,6% din PIB, care este deja un minim la nivel internațional. Nu este situația în care să spunem că nu avem nevoie nici de atât”, a explicat ministrul.
„Noi nu o să votăm acest buget. Nu neapărat că vrem să vă arătăm că noi avem o opoziție, dar nu ați reușit să convingeți pe cineva că acest buget este unul a creșterii economice”, a menționat Vasile Costiuc, liderul fracțiunii parlamentare a Partidului politic Democrația Acasă.
La rândul ei, deputata PCRM, Vera Cernega, a întrebat în ce mod bugetul pentru 2026 sprijină transformarea și modernizarea industriei alimentare. „Ne-am îngrijit să avem bani suplimentare în acest sector”, i-a răspuns ministrul Gavriliță.
Deputata PSRM, Adela Răileanu, a criticat majorarea bugetului destinat fondului de subvenționare a mass-media, care crește de la peste 5 milioane de lei în 2025 la 20 de milioane în 2026, întrebând cum se justifică un asemenea salt „în condițiile în care consumul TV este în scădere”. În replică, ministrul Finanțelor Andrian Gavriliță a declarat că obiectivul acestor alocări este sprijinirea „unei prese cu adevărat independente și profesioniste”, iar investițiile sunt esențiale pentru dezvoltarea sectorului media.
Bugetul pentru 2026, numit generic „Bugetul investițiilor responsabile”, este construit pe o creștere economică estimată la 2,4%, un PIB nominal de 377 miliarde de lei, o inflație medie anuală de 4,3% și un salariu mediu lunar de 17.400 de lei, cu peste 11% mai mare decât în 2025. Veniturile bugetare sunt prognozate la 79,7 miliarde de lei, iar cheltuielile la 100,6 miliarde de lei, deficitul fiind de 20,9 miliarde de lei, echivalentul a 5,5% din PIB.
Bugetul prevede o creștere cu 55% a investițiilor capitale, până la peste 3 miliarde de lei, în cadrul a 85 de proiecte, iar cheltuielile capitale totale vor depăși 11,4 miliarde de lei. Printre priorități se numără infrastructura rutieră și feroviară, dezvoltarea locală prin programul „Satul European”, sprijinul pentru economie și industrie, investițiile în agricultură, energie și mediu, precum și modernizarea educației și a sistemului de sănătate.
Sunt prevăzute fonduri suplimentare pentru majorarea salariului minim la 6.300 de lei, creșterea valorii de referință, susținerea ocupării forței de muncă și plata concediilor neutilizate, dar și pentru compensații la energie, programe de locuințe și sprijin pentru tineri specialiști.
În structura cheltuielilor bugetului public național, cea mai mare pondere revine protecției sociale (35,8%), urmată de învățământ (14,9%), sănătate (13,9%) și servicii economice (11,4%).
„Bugetul pentru 2026 este unul al investițiilor responsabile, orientat spre viitor și spre creșterea veniturilor populației”, a declarat ministrul Andrian Gavriliță.
Un comentariu
Pingback: Ion Ceban, despre bugetul pentru 2026: Nu a fost consultat cu nimeni - Ultimele ştiri din Moldova