În cadrul Programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate, în contextul Memorandumului cu privire la politicile economice și financiare cu Fondul Monetar Internațional, BNM s-a angajat să dezvolte un cadru financiar durabil bazat pe practici internaționale, în vederea consolidării rezilienței la schimbările climatice, transmite Ultimelestiri.md cu referire la mold-street.com.
Foaia de parcurs pentru finanțarea durabilă
Astfel, ca măsură de reformă în cadrul programului sus-menționat, BNM a dezvoltat Foaia de parcurs pentru finanțarea durabilă a Republicii Moldova 2024-2028.
„Acest document este important pentru entitățile din sectorul financiar și alte părți interesate în eforturile de a integra criterii de durabilitate în procesele lor de luare a deciziilor și de a contribui la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă”, susține BNM.
Potrivit instituției, foaia de parcurs constă din patru piloni principali, în cadrul cărora sunt planificate acțiuni și măsuri cu privire la:
- Creșterea gradului de conștientizare și consolidare a capacităților instituționale;
- Fluxuri de capital pentru finanțare durabilă;
- Integrarea criteriilor ESG și gestionarea riscurilor;
- Transparență și disciplină de piață.
„Activitățile setate vor permite identificarea, cuantificarea, monitorizarea și gestionarea corectă a riscurilor climatice și fundamentarea deciziilor actorilor din sectorul financiar în ceea ce privește expunerea față de ele”, menționează BNM.
Potrivit autorității bancare, aceste riscuri sunt împărțite în două categorii principale: riscuri fizice și riscuri de tranziție.
Riscurile fizice se referă la impactul direct al fenomenelor meteorologice extreme și al schimbărilor climatice de durată asupra economiei – cum ar fi secetele frecvente, inundațiile sau înghețurile târzii.
Conform BNM, principalele riscuri fizice relevante în cazul Republicii Moldova se referă la inundații, secetă și temperaturi ridicate.
Astfel, Republica Moldova se confruntă cu secete o dată la fiecare 3-10 ani, în funcție de locația geografică.
„Frecvența secetelor este de 1-2 evenimente în partea de nord, 2-3 evenimente în partea de centru și 5-6 evenimente în 10 ani în partea de sud. Din punct de vedere economic, cel mai afectat sector economic de către secetă este agricultura, care ocupă la moment 59,0 la sută din fondul funciar al țării, dintre care 70,0-72,0 la sută reprezintă teritorii arabile”, susține BNM.
Conform datelor Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), citate de BNM, cele mai expuse la secetă la moment sunt regiunile de sud ale țării, unde cazurile de secetă care afectează peste 30% din recolta regională sunt cele mai ridicate în perioada de analiză 1984-2023.
Aceste observații sunt confirmate și completate de datele Serviciului Hidrometeorologic de stat care arată o scădere importantă în media anuală a precipitațiilor în perioada 1991-2020 comparativ cu perioada 1961-1990, cu circa 10 mm sau -2,0 la sută. Este de menționat că regiunile sud și centru produc în jur de 50% din volumul cerealelor și al grâului recoltat în Republica Moldova.
