Cinci jurnaliști din localități și zone diferite ale Republicii Moldova au identificat și abordat problemele respective din regiunea lor, încercând să combată anumite mituri, dar și să obțină de la administrațiile locale şi centrale răspunsuri, precum și să identifice posibile soluții, transmite Ultimelestiri.md cu referire la mold-street.com.
Svetlana Cernov de la săptămânalul Est-Curier a analizat și verificat ce comune din raionul Criuleni câştigă cele mai multe proiecte de finanţare pentru dezvoltare de la bugetul de stat, de ce unele nu reușesc aceeași performanță și dacă aceasta are legătură cu apartenența de partid a primarului.
Aceasta, și ca urmare a unor reacții critice ale unor primari din Criuleni, care au sugerat „că ar fi discriminați în procesul de selectare a proiectelor de finanţare pentru dezvoltare locală”, iar localitățile conduse de primari ce fac parte din PAS ar fi favorizate.
Reporterul Est-Curier a depistat că în raionul Criuleni, în cei aproape patru ani de existență și implementare a programului „Satul European” cu toate edițiile sale, unele primării, nu neapărat conduse de membrii PAS, au reușit să obțină și cinci sau șase proiecte, în timp ce altele s-au ales cu câte unul sau două.
Din cele 25 de comune din Criuleni, 11 au primari care – la ultimele alegeri locale (2023) și la alegerile locale noi din 2024 (o primărie) – au câștigat, fiind incluși pe lista PAS. Acestea au obținut – în Programele Satul European I și II, Satul European Expres și Europa este Aproape – în total circa 133,87 milioane de lei. În acelaşi timp, celelalte 14 primării, care au edili de altă culoare politică, au fost finanțate cumulativ cu 96,58 milioane de lei, adică cu circa 40% mai puţin.
Analiza valorii investiției per locuitor, prin împărțirea banilor alocați la numărul de locuitori, denotă şi ea o distribuție cel puțin inechitabilă în rândul primăriilor din raionul Criuleni.
„Dacă luăm primăria Bălăbănești, în anii de aplicare a programului Satul European, aceasta a beneficiat de peste 15 milioane de lei investiții (4 proiecte), ceea ce, împărțit la 2.738 de locuitori, constituie în medie 5.655 de lei investiți per capita. În schimb, comuna Bălțata cu 1.560 de locuitori, în aceeași perioadă, a beneficiat de investiţii de doar 847.000 de lei sau aproximativ 543 de lei per locuitor – de 10 ori mai puţin decât la Bălăbănești”, conchide publicaţia.
Cine de fapt sunt principalii beneficiari de subvenții agricole în Moldova
De mulți ani, în agricultura moldovenească persistă ideea că subvențiile ajung în proporție covârșitoare la fermierii mari, iar micile exploatații rămân cu puține șanse de sprijin. Datele analizate de Luminiţa Crivoi de la Agrobiznes arată, de fapt, o tendință de creştere a cotei şi de concentrare a subvențiilor în rândul microîntreprinderilor și întreprinderilor mici la capitolul număr, care reprezintă segmentul dominant al beneficiarilor în anii 2022-2024.
În 2022, acestea cumulau aproximativ 76% din totalul întreprinderilor subvenționate, iar în 2024 ponderea lor a crescut la peste 87%, ceea ce arată o orientare a politicilor de sprijin anume spre fermele de dimensiuni reduse și spre antreprenorii agricoli aflați în fază de dezvoltare.
Datele din 2023 privind beneficiarii AIPA, după suprafețele gestionate, arată astfel:
- 79,8% au fost fermierii cu o suprafață de până la 100 ha;
- 10,9% au declarat că dețin între 101 și 300 de hectare;
- 5,2% din solicitanți – între 301 și 600 de hectare;
- 9% dintre fermieri dețin între 601 și 1.500 de hectare;
- şi doar 1,3% dintre solicitanți au indicat suprafețe în gestiune de peste 1.501 de hectare.
Aceasta combate, în mare parte, tezele precum că de subvenții ar beneficia în special gospodăriile mari.
La Cimişlia nu există o platformă de depozitare şi procesare a deşeurilor
La Cimişlia toate deşeurile – de la cele menajere, la cele industriale – ajung la o groapă de gunoi temporară din zona Stației de epurare, deseori haotic şi pe unde se nimereşte. În plus, groapa este practic plină, arată un material realizat de Andrei Bargan, redactor la Media TV Cimișlia.
Potrivit autorităților, groapa va mai putea fi folosită cel mult 1-2 ani. Ce va fi mai departe nu ştie nimeni. Speranţe mari sunt puse în implementarea Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor 2013-2027 (SNGD), în cadrul căreia orașul și raionul Cimișlia sunt incluse în Regiunea 2 de Managment a Deșeurilor, cu depozite regionale de deseuri, statii de sortare, compostare, statii de transfer etc.
O problemă acută este locaţia pentru platforma de deșeuri regională, care ar urma să fie în partea de vest a orașului Cimișlia. Or, în 15 ani ai Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor 2013-2027 (SNGD) este a treia oară când se schimbă locația terenului pentru Platforma Regională de gestionare a deșeurilor la Cimișlia.
Anterior fusese identificat şi alocat un teren pentru platforma regionala de deșeuri – în comuna Mihailovca – iar Ambasada Cehă a efectuat și studiul de fezabilitate. Însă, consilierii locali de la Mihailovca au retras decizia de alocare a terenului, fiind astfel ratat şi un grant din partea Guvernului Cehiei.
Cum se formează tarifele pentru apă: de ce nu contează apropierea municipiului Soroca de Nistru?
De fiecare dată când sunt majorate tarifele la apă pentru soroceni, apar întrebări. În ultimii ani acestea se observă şi în comentarii pe rețelele de socializare, în care oamenii se arată nedumeriți de faptul că pe malul Nistrului apa este mai scumpă decât în alte orașe, aflate la zeci de kilometri distanţă.
Vadim Şterbate de la Observatorul de Nord a decis să verifice cum se formează tariful și cât de importantă este distanța față de sursa de apă la calcularea tarifelor.
Astfel, tarifele sunt aprobate sau avizate de ANRE şi ele arată că la Florești apa costă 31,39 lei/m3 (casnici) și 35,09 lei/m3 (non-casnici), la Drochia – 22,96 lei/m3 (casnici) și 39,44 lei/m3 (non-casnici), la Bălți – 26,96 lei/m3 (casnici și non-casnici).
Cel mai mic tarif pentru apă este în municipiul Chișinău – 12,99 lei/m3 (casnici și non-casnici), iar de cea mai scumpă apă beneficiază consumatorii casnici de la Basarabeasca – 45,55 lei/m3, în timp ce la Edineț este cea mai scumpă apă pentru consumatorii noncasnici – tocmai 76,12 lei/m3.
În acelaşi timp, datele ANRE relevă că Apa Canal Chişinău are şi cel mai mare număr de consumatori – 141.000 (de aproape 9 ori mai mulţi ca în Soroca). Un număr mai mare de consumatori semnifică şi volume mai mari de apă. În plus, la Chişinău se află şi cea mai mare parte din întreprinderile mari consumatoare de apă. Astfel, anul trecut Apa Canal Chişinău a livrat circa 70 de milioane de metri cubi de apă, adică mai mult de două treimi din tot volumul de apă din ţară, arată raportul anual al ANRE.
Datele analizate arată că, la un număr similar de consumatori, tarifele pentru populaţia din Soroca sunt cu circa 10% mai mari decât cele de la Orhei sau Ungheni, dar mai mici cu circa 15% decât la Floreşti.
Mituri şi realităţi despre cât este de uşor să iniţiezi şi să menţii o afacere la sat
Roman Grigoraş din Sângerei, a încercat să afle şi să dezvăluie, cu ajutorul unui antreprenor local (specializat în prelucrarea metalelor), atât cu ce provocări se confruntă mediul de afaceri în zonele rurale, cât şi cum aceştia reuşesc să dezvolte afaceri viabile şi chiar să facă şi inovaţii tehnice.
