În cadrul unui reportaj, jurnaliștii de la Europalibera.org au prezentat povestea lui Artiom Rahoțchi în vârstă de 32 de ani, care la doar 15 ani, din dorința de a face parte dintr-o gașcă, dar și la insistența prietenilor, l-a determinat să încerce pentru prima dată marijuana, transmite Ultimelestiri.md.
„Atunci nu înțelegeam ce se întâmplă cu mine, dar era important să fiu ca toți ceilalți”, povestește el.
Inițial nu i-a plăcut senzația, însă a continuat. Banii pentru droguri îi cerea părinților, iar cu sume mici „se cumpăra mult”.
În timp, consumul a devenit tot mai frecvent și s-a extins și la alte substanțe. Deși știa că drogurile sunt periculoase, la acea vârstă se considera „cel mai deștept”. Problemele familiale – divorțul părinților și apariția unui tată vitreg – au agravat situația, iar Artiom Rahoțchi a început să își mintă părinții și să aibă dificultăți la școală, fiind nevoit să o schimbe.
Psihoterapeutul Lidia Sanduleac atrage atenția că adolescenții sunt extrem de vulnerabili.
„Pe termen lung, consumul de droguri afectează creierul aflat în dezvoltare. Părinții trebuie să fie deschiși și, dacă nu fac față, să ceară ajutorul unui specialist”, a spus ea.
La 18 ani, Artiom Rahoțchi a fost cercetat penal pentru deținere de droguri și a fost dus la Dispensarul Republican de Narcologie, unde a fost luat în evidență. Deși a urmat ședințe de grup și analize medicale timp de un an, nu a reușit să renunțe la consum.
A continuat să muncească, însă își cheltuia salariile pe droguri, a furat marfă de la un loc de muncă și a fost concediat. Toate acestea au dus la șase dosare penale, iar în 2018 a fost condamnat la șapte ani de închisoare.
Chiar și în penitenciar, a reușit să facă rost de droguri. Schimbarea a venit în urmă cu doi ani, când a întâlnit consultanții Inițiativa Pozitivă. Inițial a participat la întâlniri din curiozitate, dar a continuat pentru că s-a simțit înțeles.
„Am văzut oameni care au consumat droguri, dar acum trăiesc altfel. Atunci a apărut speranța”, spune Artiom Rahoțchi.
Bărbatul a urmat programul de reabilitare al organizației în ultimii doi ani de detenție și afirmă că de atunci nu mai consumă droguri.
„Am înțeles că dependența nu este o lipsă de voință, ci o boală care îți distruge viața”, spune el.
În vara acestui an, a fost eliberat și lucrează acum ca consultant de la egal la egal în cadrul comunității terapeutice „Inițiativa Pozitivă”.
Programul organizației include grupuri bazate pe modelul „12 pași”, activități cognitiv-comportamentale și suport multidisciplinar – psiholog, asistent social, jurist și manager de caz. Programele din penitenciare sunt gratuite, iar cele dintr-un centru din raionul Anenii Noi costă aproximativ 15.000 de lei pe lună. În 20 de ani, organizația a contribuit la reabilitarea a circa 680 de persoane.
Serviciile publice de tratament sunt disponibile gratuit în trei instituții: Dispensarul Republican de Narcologie din Chișinău, Spitalul de Psihiatrie din Orhei și cel din Bălți. Narcologul Alexandru Marandici explică faptul că tratamentul durează, în general, 28 de zile și include detoxifiere, medicație și ședințe cu psihologul.
Totuși, Artiom Rahoțchi susține că tratamentul instituțional nu l-a ajutat suficient, iar sprijinul real a venit din grupurile de suport.
Totodată, Ministerul Sănătății precizează că tratamentul este urmat de etape de stabilizare, reabilitare psihosocială și reintegrare, inclusiv sprijin pentru angajare și prevenirea recăderilor.
Potrivit specialiștilor, rata recidivelor variază între 40% și 80%, fără a reprezenta un eșec al tratamentului.
Republica Moldova a avut o primă strategie națională antidrog în perioada 2011–2018. O a doua strategie, aprobată în 2020, a fost ulterior abrogată și inclusă într-un program guvernamental pentru anii 2022–2025, care nu va fi finalizat. Autoritățile lucrează acum la o nouă strategie națională antidrog, aflată în discuții în Parlament.
Potrivit Lilian Carp, în evidențe sunt 12.863 de consumatori, însă cifra reală este mult mai mare. Aproximativ 95% dintre drogurile vândute sunt sintetice, iar 99% sunt introduse ilegal în țară.
Șeful Inspectoratul General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că există peste 1.000 de dosare penale legate de stupefiante, însă multe se blochează în instanță, iar sancțiunile sunt „mult prea blânde”.
Ministrul Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a anunțat că noua strategie antidrog ar urma să fie aprobată în 2026, după instituționalizarea Observatorului Național pentru Droguri și a sistemului de alertă timpurie.
