Potrivit datelor multianuale, temperatura medie lunară variază, de regulă, între -2°C în sud și -4°C în nord. Cele mai aspre condiții au fost înregistrate în ianuarie 1963, când mediile lunare au coborât până la -15,3°C la Soroca. La polul opus se află ianuarie 2007, considerată cea mai caldă, cu temperaturi medii de până la +4,2°C, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Extremele zilnice evidențiază contraste climatice puternice: minima absolută a fost de -35,5°C, consemnată la Brătușeni în 1963, iar maxima absolută a ajuns la +18,4°C, la Cahul, în ianuarie 2023. În mod obișnuit, se înregistrează anual între 5 și 11 zile cu temperaturi sub -10°C și până la 5 zile cu valori sub -15°C, în timp ce episoadele cu temperaturi sub -20°C sunt rare, dar pot deveni persistente.
Cantitatea medie de precipitații din ianuarie este cuprinsă între 25 și 40 mm, repartizată pe 10-15 zile. Precipitațiile cad preponderent sub formă de zăpadă, iar grosimea medie a stratului nival variază între 2 și 10 cm. Recordul absolut a fost atins în ianuarie 1966, când la Cahul s-au măsurat 63 cm de zăpadă.
Pe parcursul lunii sunt frecvente și fenomenele periculoase: ceață, ghețuș și viscol. Ninsorile abundente apar, în medie, o dată la câțiva ani.
Din punct de vedere agroclimatic, culturile de toamnă se află în repaus vegetativ. Totuși, în iernile blânde, moinele reprezintă un risc major, mai ales când temperaturile zilnice depășesc +5°C, favorizând reluarea vegetației și vulnerabilitatea plantelor la gerul ulterior. Cele mai mari pierderi apar atunci când temperaturile scad sub -25°C, iar stratul de zăpadă este insuficient, situații care pot afecta până la 30% din culturi o dată la câțiva ani.
Și plantațiile pomicole, precum și vița-de-vie, pot suferi daune în urma gerurilor severe sau a alternanței moină-frig. Pomii fructiferi rezistă, în general, până la -25…-30°C, iar vița-de-vie până la -12…-20°C, în funcție de soi, cu pierderi medii de muguri estimate la 10-20%, potrivit SHS.
