Tkaciuk consideră că astfel de evaluări sunt subiective și necesită o justificare mai serioasă, transmite Ultimelestiri.md cu referire la infotag.md.
El a subliniat că, „dacă logica lui Romanenko sugerează „scăparea de suferință” prin unificarea cu România, atunci de ce nu se propune aceeași abordare pentru regiunile Bucovina de Nord și Basarabia de Sud — Cernăuți, Belgorod-Dnistrovsk, Tatarbunari, Reni, Izmail și Belgrad — care fac acum parte din Ucraina?”.
Deputatul a reamintit că aceste teritorii, precum și regiunea Nistru-Prut din Moldova modernă, au fost separate de România prin Nota Molotov din 26 iunie 1940.
De asemenea, el a subliniat existența unui anumit cadru juridic internațional, inclusiv declarația comună din 2003 a miniștrilor de externe români și ruși, Mircea Geoană și Igor Ivanov, care condamnă Pactul Molotov-Ribbentrop, precum și Declarația ambelor Camere ale Parlamentului României din 27 martie 2018.
Potrivit deputatului, abordarea selectivă a problemelor istorice și teritoriale face ca poziția politologului ucrainean să fie vulnerabilă și contradictorie.
„Orice discuții despre modificările frontierelor ating inevitabil probleme sensibile de suveranitate și integritate teritorială, inclusiv pentru Ucraina însăși. Întrebări precum „A cui este Crimeea?” nu pot avea răspunsuri ambigue. Problema Moldovei și Basarabiei trebuie abordată cu aceeași prudență”, a subliniat deputatul, adăugând că astfel de declarații par nu doar antimoldovenești, ci și potențial antiucrainene.
