Analiștii susțin că impactul real al acestei decizii este limitat, întrucât principalele pârghii de influență ale Federației Ruse asupra Chișinăului s-au diminuat semnificativ în ultimii ani, rămânând active, în principal, instrumentele ideologice și cele specifice războiului hibrid, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Influența economică a Moscovei asupra Republicii Moldova este în prezent redusă, iar ieșirea din CSI are mai degrabă o semnificație politică și simbolică, fără efecte directe majore asupra economiei sau cetățenilor.
„Capacitatea de influență economică s-a restrâns la foarte puține domenii sensibile, dar marginale, cum ar fi exportul de mere. În schimb, ieșirea din CSI este o decizie firească, având în vedere incompatibilitatea dintre statutul de stat candidat la UE și apartenența la CSI, care funcționează pe baze economice diferite”, a declarat expertul în securitate Andrei Curăraru pentru Teleradio-Moldova.
Potrivit acestuia, Federația Rusă va exploata retragerea Republicii Moldova din CSI mai ales în plan propagandistic, ca element de discurs intern, nu ca o pierdere strategică reală.
„Mesajul va fi că cetățenii Republicii Moldova vor avea de pierdut. Totuși, vedem exemple precum Georgia, care a părăsit CSI și nu dorește să revină. În afara mecanismelor de război hibrid, influența Rusiei este limitată”, a subliniat Curăraru.
O evaluare similară are și analistul politic Ion Tăbârță, care afirmă că Moscova și-a pierdut treptat principalele instrumente de presiune, în special pârghia energetică, considerată anterior cea mai puternică.
„Influența Federației Ruse a scăzut considerabil, mai ales pe dimensiunea energetică, fie prin gazele naturale, fie prin regiunea transnistreană, în special pe segmentul energiei electrice”, a declarat Tăbârță.
Analistul amintește că și instrumentele economice au fost erodate în urma embargourilor impuse de Moscova în perioada 2012–2014, care au accelerat reorientarea comerțului Republicii Moldova către Uniunea Europeană.
„Blocajele rusești au redirecționat comerțul exterior spre UE, iar migrația forței de muncă s-a reorientat după 2014, când munca în Rusia a devenit nerentabilă. Astăzi, influența se exercită prin aceleași instrumente utilizate la ultimele alegeri”, a precizat Tăbârță.
Potrivit acestuia, principalele pârghii rămase sunt de natură politică și informațională: susținerea proiectelor politice proruse, finanțarea ilicită, coruperea electorală, dezinformarea și propaganda.
„Ieșirea din CSI este o decizie firească. CSI nu a fost niciodată o organizație internațională funcțională, ci una simbolică, care reflecta pretențiile Federației Ruse asupra spațiului postsovietic”, a concluzionat analistul.
În acest context, experții avertizează asupra intensificării narațiunilor ostile în spațiul informațional, inclusiv acuzații de antirusism sau de subminare a statalității Republicii Moldova.
Reacția Moscovei
Decizia Chișinăului a fost criticată de autoritățile ruse. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că retragerea Republicii Moldova era previzibilă, în condițiile în care participarea acesteia la activitatea CSI fusese, în mare parte, suspendată.
„Moldova, de facto, nu a mai participat la lucrările CSI. Era clar că această situație va fi, mai devreme sau mai târziu, formalizată. Putem doar să regretăm”, a spus Peskov, adăugând că CSI „și-a demonstrat utilitatea pentru statele participante”.
Anterior, președintele rus Vladimir Putin declara că prezența Republicii Moldova în CSI nu are o importanță majoră pentru Federația Rusă.
Autoritățile de la Chișinău anunță că se pregătesc să denunțe acordurile care stau la baza participării Republicii Moldova în CSI. Potrivit ministrului Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, este vorba despre Statutul CSI și Acordul de fondare semnate la Minsk, la începutul anilor ’90.
Republica Moldova are în total 283 de acorduri semnate în cadrul CSI, dintre care 71 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare.
