„Curtea Supremă de Justiţie a acceptat solicitarea Cancelariei de Stat în privinţa suspendării executării anumitor acte normative emise de Adunarea Populară, fapt care influenţează într-un fel sau altul organizarea alegerilor din autonomie. Aceasta este consecinţa inactivităţii Adunării Populare. Sunt foarte multe necorespunderi, plafoanele financiare, cum sunt operate, ce unităţi de măsură sunt luate, termenele pentru reşedinţă, în legislaţia naţională sunt trei luni la ei sunt 12 luni. Noi nu avem în general mecanismul de observatori din partea partidelor sau concurenţilor electorali, ei au păstrat acest mecanism”, a spus vicepreşedintele CEC, Pavel Postică, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
Pe 20 ianuarie, Curtea Supremă de Justiție a admis un recurs al reprezentantului Guvernului la Comrat, care solicitase suspendarea actelor legislativului din regiune legate de desemnarea unor membri în organului electoral local pe 16 decembrie 2025.
Mai exact, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a invocat că Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un codul electoral nou în care sunt reglementate norme cu privire la activitatea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, și nu a Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, instituția lichidată în 2023 de legislativul din regiune.
De asemenea, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a mai subliniat că Codul electoral al Republicii Moldova nu prevede noțiunile de „candidat de bază” și „candidat de rezervă” consemnate în actele Adunării Populare din 16 decembrie 2025.
Reprezentantul Guvernului la Comrat a obiectat în instanță că Codul electoral al Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2023 și, urma acestui fapt, nu se mai admite formarea și funcționarea de organe electorale neprevăzute de acesta. Prin urmare, crearea altui organ electoral în afară de cel prevăzut de Codul electoral al Republicii Moldova este ilegal.
