Situația readuce în atenție vulnerabilitatea sectorului zootehnic, puternic dependent de furajele din import, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Soia rămâne una dintre principalele surse de proteină pentru hrana animalelor, însă suprafețele cultivate în Republica Moldova sunt în continuă scădere. Dacă în 2019 această cultură ocupa aproximativ 37.000 de hectare, anul trecut suprafața s-a redus la circa 25.000. Fermierii renunță la soia, în mare parte din cauza schimbărilor climatice și a randamentului scăzut.
Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, explică faptul că producătorii moldoveni sunt dezavantajați de concurența externă, în special din Ucraina, unde este permisă cultivarea soiei modificate genetic, mult mai rezistentă și productivă. În Republica Moldova, utilizarea organismelor modificate genetic este interzisă, ceea ce face ca soia convențională să fie mai vulnerabilă la secetă și mai puțin rentabilă.
La rândul său, biologul Ella Malai subliniază că soia este o cultură sensibilă la variațiile climatice și necesită condiții speciale pentru a oferi rezultate bune, motiv pentru care pierde teren în fața altor culturi mai rezistente.
Antreprenorul Spartac Chilat consideră că o alternativă viabilă ar fi dezvoltarea soiei ecologice, care poate aduce beneficii economice mai mari. Totuși, el atrage atenția că, în anii secetoși, producțiile scăzute îi plasează pe fermieri sub pragul de rentabilitate, fără un sprijin consistent din partea statului.
Autoritățile încearcă să stimuleze cultivarea culturilor proteice prin subvenții. Potrivit lui Vasile Șarban, fermierii pot primi câte 2.000 de lei pentru fiecare hectar de culturi boboase, cu condiția utilizării semințelor autohtone, măsură menită să încurajeze inclusiv producerea locală de semințe de soia.
În 2025, producția totală de soia din Republica Moldova a fost estimată la aproximativ 33 de mii de tone, ceea ce acoperă doar o treime din necesarul intern.
