În spatele acestor probleme stau, de multe ori, practici ilegale sau lipsa controlului asupra gropilor de gunoi, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
„Așa cum puteți vedea în spatele meu, groapa de gunoi din Ruseștii Noi degajă un fum înecăcios. Reprezentanţii Primăriei cred că deșeurile au ars mocnit toată iarna, dar, zilele acestea, focul a fost întețit de vântul puternic. Și localnicii povestesc că resturile de la groapa de gunoi neautorizată aflată la marginea satului ard mocnit, uneori zile sau chiar săptămâni la rând. Există chiar suspiciuni că, uneori, focul este pus intenționat”, relatează jurnalista Irina Mihailici.
„Arde des, dar cine dă foc acolo, ajunge tocmai în Costești și toată valea aceasta. Nu puteam să trag aer, ard toate substanțele celea toxice. Ea arde tot timpul și când bate vântul din partea ceea de la sud vine tot fumul în sat. Asta nu e prima dată, trece o săptămână două și ea iar arde. Cineva poate într-adins să foc și poate face la primărie rău, ceva nu e în regulă”, spun oamenii.
Groapa de gunoi din Ruseștii Noi nu este supravegheată video și nci nu este îngrădită. Deșeurile sunt duse de vânt pe terenurile agricole din apropiere.
„Toată pelicula o aduce pe terenurile noastre, când facem o lucrate tot se pune la plug și se încurcă. Mai strâng fier, peliculă și nu îi vine bine și dă la foc. Trebuie îngrădită, puse camere, că vin mașini străine și se descarcă. Împrejur sunt pământuri, care lumea le lucrează și iată așa e în porumb, așa e în răsărită și tot așa mai departe. Și nu știu dacă tot ce se pune în pământurile celea e comestibil, cred că nu”, mai spun oamenii.
Fenomenul este tot mai des întâlnit. Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în 2022 au fost înregistrate 400 de cazuri de ardere a platformelor cu deșeuri, iar în 2025, numărul aproape s-a triplat.
În anul 2020 au fost înregistrate peste 1.100 de incendii de vegetație, iar în 2025 numărul acestora a depășit 4.700. Cele mai multe cazuri sunt în zona centrală a Republicii Moldova. Anul 2022 a fost unul record în ultimii cinci ani cu peste 10.000 de incendii de vegetație.
Liliana Pușcașu, ofițer de presă al IGSU: „Astfel de intervenții sau misiuni sunt destul de complicate și anume din considerentul că relieful este diferit, pe alocuri nu putem ajunge cu autospeciale de intervenții și mergem cu mijloace primare de intervenții. În astfel de situații echipajele merg în misiune pentru lichidarea focarelor de vegetație pentru că și acestea sunt importante, dar de cealaltă parte a telefonului sunt alte apeluri prin care solicită la deblocare, descarcerare, incendii în locuințe unde este pusă în pericol viața oamenilor.”
Maxim Bruma, șef Direcție, IPM: „E foarte greu să demonstrezi că persoana X sau Z a incendiat acest lan de grâu sau această porțiune de fâșie forestieră. La noi cum se spune fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă. A luat, a incendiat lanul și a plecat.”
Inspectoratul pentru Protecția Mediului anunță că amenzile pentru asemenea situații sunt de până la 15 mii de lei.
