Un nou raport publicat de Organizația Meteorologică Mondială și Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu arată că anul 2025 a fost marcat de fenomene meteo extreme în Europa. Datele confirmă tendința de încălzire accelerată a continentului, de peste două ori mai rapidă decât media globală, transmite Ultimelestiri.md cu referire la antena3.ro.
Potrivit raportului „Starea climei în Europa 2025”, cel puțin 95% din Europa a înregistrat temperaturi anuale peste medie. Valurile de căldură s-au extins din zona mediteraneeană până aproape de Cercul Polar. În regiunea subarctică Fennoscandia, temperaturile au depășit 30°C timp de trei săptămâni consecutive, ceea ce reprezintă un record pentru această zonă.
În același timp, numărul zilelor cu frig extrem a scăzut semnificativ. Aproximativ 90% din continent a avut mai puține zile reci decât media obișnuită, iar temperaturile minime au rămas peste valorile normale în cea mai mare parte a anului.
Încălzirea rapidă a dus și la reducerea accentuată a stratului de zăpadă și a ghețarilor. În martie 2025, suprafața acoperită de zăpadă a fost cu 31% sub medie, echivalentul suprafeței cumulate a Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei.
Toate regiunile glaciare europene au pierdut masă. Islanda a înregistrat a doua cea mai mare pierdere de ghețari din istorie, iar calota de gheață din Groenlanda a pierdut 139 de gigatone de gheață, contribuind la creșterea nivelului mării.
Raportul mai arată că temperatura medie anuală a suprafeței mării în regiunea europeană a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată, fiind al patrulea an consecutiv cu recorduri. Aproximativ 86% din apele europene au fost afectate de valuri de căldură marine, iar 36% au atins niveluri severe sau extreme.
Marea Mediterană a avut cel puțin o zi de val puternic de căldură marin în fiecare dintre ultimii trei ani, iar în 2025 temperatura medie anuală a fost a doua cea mai ridicată din istorie. Fenomene similare au fost observate și în Marea Norvegiei.
Seceta a pus presiune majoră pe resursele de apă. Aproximativ 70% dintre râurile Europei au avut debite sub medie, iar timp de 11 luni din an situația a rămas deficitară. Totodată, 2025 a fost unul dintre cei mai secetoși ani pentru umiditatea solului din 1992 până în prezent. În luna mai, aproximativ 53% din Europa a fost afectată de secetă.
Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor au favorizat și incendiile de vegetație. În total, aproximativ 1.034.000 de hectare au ars în Europa, cea mai mare suprafață înregistrată vreodată și mai mare decât cea a Ciprului.
Emisiile generate de incendii au atins niveluri record. Spania a fost cea mai afectată țară, fiind responsabilă pentru aproximativ jumătate din totalul emisiilor. Cipru, Regatul Unit, Țările de Jos și Germania au înregistrat, de asemenea, cele mai mari emisii din incendii din istorie.
Furtunile și inundațiile au afectat mii de persoane, deși aceste fenomene au fost mai puțin extinse decât în anii recenți. Specialiștii atrag atenția că temperaturile ridicate, seceta și incendiile sporesc riscurile pentru populație, ecosisteme și societate.
Raportul subliniază și legătura dintre climă și biodiversitate. Schimbările climatice sunt considerate o cauză majoră a degradării biodiversității, iar evenimentele extreme, inclusiv seceta, incendiile și valurile de căldură, au afectat habitatele naturale atât pe uscat, cât și în mediul marin.
În același timp, Europa a continuat tranziția energetică. În 2025, sursele de energie regenerabilă au furnizat aproape jumătate, 46,4%, din electricitatea continentului, iar energia solară a atins un nivel record de 12,5%.
