„Un stat are o singură funcție de bază – să se păstreze pe sine. Și aici începe întrebarea de principiu: vrem să intrăm în UE ca subiect sau ca teritoriu? Suveranitatea nu este un obstacol. Este o condiție. Statele puternice nu renunță la sine pentru a se integra în UE. Ele vin în uniuni cu poziție, cu resurse și cu un sistem propriu”, a declarat Furtună, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit președintei Partidului Moldova Mare, orice model în care se discută renunțarea la subiectivitate sau delegarea deciziilor în afară „este perceput de parteneri nu ca o accelerare, ci ca o slăbiciune a construcției și ca lipsă de capacitate de a se conduce singur”.
„În interiorul statului este perceput de societate ca o trădare și o încălcare a Constituției. UE lucrează cu cei care știu deja să se conducă singuri și care nu reprezintă un risc prin loialitatea lor oarbă. Mai întâi ordine în interior. Eurointegrarea nu este o alegere geopolitică. Este un examen de maturitate a statului și acest examen nu se dă la Bruxelles dar se dă aici: în justiție, unde deciziile trebuie să fie rapide și definitive; în economie, unde business-ul trebuie să se simtă protejat; în instituții care funcționează independent”, a adăugat Victoria Furtună.
În context, politicianul a menționat că un sistem care nu funcționează în interior statului, nu va funcționa nici în interiorul UE.
„Transnistria: nu este o problemă de teritoriu, ci o problemă de control. Discuția despre aderare fără regiune este o încercare de a ocoli problema. Dar în realitate: orice „zonă gri” = risc, orice risc = frânarea negocierilor. Soluția nu stă în renunțare, ci în gestionare: fluxuri financiare transparente, control asupra energeticii, audit internațional. Suveranitatea înseamnă că tu controlezi situația, nu că o ocolești”, a explicat liderul Partidului Moldova Mare, menționând câteva măsuri care accelerează cu adevărat integrarea în UE:
- Economia integrată în UE
- Când business-ul este integrat – politica vine după.
- Instituții în care se are încredere.
- Decizii adaptate rapid și executarea lor.
- Stabilitate fără balans.
„Nu mergem în Europa ca să devenim alții. Mergem acolo ca să ne păstrăm pe noi înșine – dar mai puternici. Nu renunțare la identitate. Ci întărirea ei prin reguli, economie și ordine. Iar alegerea astăzi este simplă: fie construim un stat pe care îl vor accepta, fie căutăm scurtături care ne slăbesc”, a conchis Furtună.
Maia Sandu a declarat în mai multe rânduri în acest an că o posibilă unire cu România ar fi o posibilitate cu Republica Moldova să intre mai rapid în UE. Cel mai recent, Maia Sandu a vorbit despre posibila aceasta în urmă cu două zile, într-un interviu pentru Le Monde. Sandu a subliniat, de asemenea, că decizia de unificare cu România „trebuie luată de majoritatea cetățenilor moldoveni”.
De asemenea, ea a reiterat posibilitatea aderării Moldovei la UE fără regiunea transnistreană, numind-o o „soluție posibilă”. Totodată, președinta și-a reafirmat angajamentul față de cetățeni de a asigura pregătirea Republicii Moldova pentru aderare până în 2030.
