Alimentele ultraprocesate reprezintă aproximativ 53% din totalul caloriilor consumate de adulții din Statele Unite, potrivit celor mai recente date ale Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. În cazul copiilor americani, proporția ajunge la aproape 62%, transmite Ultimelestiri.md cu referire la antena3.ro.
Un nou studiu arată că un consum mai mare de alimente ultraprocesate a fost asociat cu o atenție mai slabă și cu un risc mai ridicat de demență la adulții de vârstă mijlocie și la vârstnici. Autoarea principală a cercetării, Barbara Cardoso, lector senior în nutriție, dietă și alimentație la Universitatea Monash din Melbourne, a precizat că studiul a demonstrat doar o asociere, nu o relație directă de cauză și efect.
Totuși, potrivit cercetătoarei, această asociere nu a fost influențată de respectarea dietei mediteraneene, ceea ce sugerează că riscurile ar putea fi legate de procesarea alimentelor, nu doar de înlocuirea unor produse sănătoase cu altele mai puțin sănătoase.
Ce efecte au asupra creierului
Cercetarea a fost considerată o contribuție importantă la baza tot mai mare de dovezi privind posibilele efecte nocive ale alimentelor ultraprocesate asupra creierului, a declarat dr. W. Taylor Kimberly, profesor de neurologie la Harvard Medical School din Boston, care nu a fost implicat în studiu.
Kimberly a fost autorul principal al unui studiu similar, publicat în ianuarie, care a arătat că o creștere cu 10% a consumului de alimente ultraprocesate a fost asociată cu un risc cu 16% mai mare de afectare cognitivă, chiar și în cazul persoanelor care consumau în principal alimente de origine vegetală.
În același timp, cercetarea sa a indicat că înlocuirea alimentelor ultraprocesate cu produse minim procesate și integrale, pe o perioadă de cinci până la șase ani, a fost asociată cu un risc cu 12% mai mic de declin cognitiv.
Un alt studiu, publicat în aprilie, a arătat că adulții cu vârste între 50 și 60 de ani care au eliminat din dietă multe alimente nesănătoase pe parcursul unui deceniu au avut un risc cu 11% mai mic de Alzheimer și demență, comparativ cu persoanele care nu și-au schimbat alimentația.
Ce diete pot reduce riscul
Dieta mediteraneeană, bazată pe cereale integrale, fructe, legume, leguminoase, semințe, nuci și ulei de măsline extravirgin, este asociată cu reducerea riscului de cancer, diabet, boli de inimă, accident vascular cerebral și demență, mai ales la persoanele cu două copii ale genei APOE4, un factor major de risc pentru Alzheimer.
Alte diete bogate în plante, precum DASH și MIND, pun accent pe alimente integrale și limitează zahărul, carnea roșie și alimentele ultraprocesate. Aceste diete au fost asociate cu îmbunătățiri ale tensiunii arteriale, colesterolului, diabetului și sănătății inimii, factori care influențează și sănătatea creierului.
Ce sunt, de fapt, alimentele ultraprocesate
Alimentele ultraprocesate conțin puține sau chiar deloc ingrediente integrale. De multe ori, cerealele integrale și alte alimente sunt descompuse în molecule, apoi modificate cu ajutorul coloranților artificiali, aromelor, emulgatorilor și aditivilor, înainte de a fi încălzite, zdrobite, modelate sau extrudate.
Experții spun că aceste produse sunt adesea bogate în zahăr, sare și grăsimi, dar sărace în nutrienți esențiali pentru corp și creier.
Studii care confirmă riscurile
Un studiu din 2022, realizat pe 10.000 de persoane, a arătat că oamenii care consumau cele mai multe alimente ultraprocesate aveau o scădere cu 25% mai rapidă a funcțiilor executive și o deteriorare cognitivă generală cu 28% mai rapidă, comparativ cu cei care consumau cele mai puține astfel de produse.
O analiză publicată în februarie 2024, care a inclus 45 de studii și aproape 10 milioane de persoane, a arătat că un consum cu 10% mai mare de alimente ultraprocesate a fost asociat cu un risc mai ridicat de a dezvolta sau de a muri din cauza a zeci de afecțiuni.
Potrivit analizei, au existat dovezi puternice că un aport mai mare de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc cu aproximativ 50% mai mare de deces din cauze cardiovasculare și de tulburări mintale frecvente.
De asemenea, au fost găsite dovezi sugestive privind creșterea riscului de obezitate cu 55%, de tulburări de somn cu 41%, de diabet de tip 2 cu 40% și de depresie cu 20%.
Ce arată noul studiu
Noul studiu, publicat în revista „Alzheimer’s & Dementia: Diagnosis, Assessment & Disease Monitoring”, a analizat peste 2.100 de australieni cu vârste între 40 și 70 de ani. Participanții au completat un jurnal alimentar care urmărea ce au consumat timp de un an, iar aproximativ 42% din dieta tipică australiană provenea din alimente ultraprocesate.
Participanții au fost supuși și unor teste cognitive, pentru evaluarea capacității de concentrare și a vitezei de procesare a informațiilor noi. Niciunul dintre ei nu avea demență la începutul studiului.
Cercetătorii au observat că fiecare creștere de 10% a consumului zilnic de alimente ultraprocesate a fost asociată cu o scădere clară și măsurabilă a capacității de concentrare. În termeni clinici, acest lucru s-a reflectat prin scoruri mai mici la testele cognitive standardizate care măsoară atenția vizuală și viteza de procesare.
Totodată, fiecare creștere de 10% a consumului zilnic de alimente ultraprocesate a fost asociată cu o creștere de 0,24 puncte a riscului de demență, pe o scară de la 0 la 7 puncte.
Consumul unei clătite ultraprocesate la micul dejun, al chipsurilor la prânz, al unui pachet de biscuiți ca gustare și al pizzei la cină poate duce rapid la astfel de valori.
Poate fi redus riscul?
Cardoso spune că eliminarea alimentelor ultraprocesate din dietă ar putea reduce riscul, mai ales dacă schimbarea are loc înainte de apariția complicațiilor neurologice.
Ea subliniază că vârsta mijlocie este o etapă importantă pentru intervenții asupra factorilor de risc care pot fi modificați înainte de dezvoltarea schimbărilor neuropatologice compatibile cu demența.
Potrivit cercetătoarei, alimentele ultraprocesate au fost asociate cu modificări negative ale sistemului endocrin și ale microbiotei intestinale, iar acestea ar putea contribui la efecte neurologice negative.
În plus, astfel de produse sunt legate de factori de risc cardiovascular cunoscuți pentru demență, precum diabetul, hipertensiunea, obezitatea și colesterolul LDL ridicat, ceea ce ar putea afecta indirect sănătatea cognitivă.
