În cadrul unei dezbateri de la Ipn.md, experții au discutat despre presupusele criterii care vor fi luate în considerare de Consiliul Europenei pentru luarea unei decizii privind parcursul european al R. Moldova. Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, Consiliul European este cel mai înalt organism politic al Uniunii Europene, format din șefi de stat și de guvern ai statelor membre UE. Membrii Consiliului European sunt și președintele acestuia, ales pentru 2,5 ani, și președintele Comisiei Europene, transmite Ultimelestiri.md.
„Consiliul European definește direcția și prioritățile politice generale ale UE, în mod tradițional prin adoptarea de concluzii. Nu negociază și nu adoptă legi în cadrul UE, dar se preocupă de probleme complexe sau sensibile care nu pot fi rezolvate la nivel inferior și acest lucru contează foarte mult. Stabilește politica externă și de securitate comună a UE, luând în considerare interesele strategice ale comunității și implicațiile în materie de apărare. Nominalizează și numește candidați pentru anumite roluri importante la nivelul UE, cum ar fi Banca Central Europeană și Comisia Europeană. Cu privire la fiecare problemă, Consiliul European poate cere Comisiei Europene să facă propuneri pentru a le aborda”, explică expertul.
Igor Boțan a menționat că procesul de negocieri reprezintă a șasea treaptă a parcursului de integrare, după acordul tuturor celor 27 de membri ai Consiliului și se referă la implementarea legislației și standardelor pe toate cele 35 de capitole, până la încheierea lor.
Potrivit lui, pentru R. Moldova este foarte important ca un eventual vot final favorabil, la 14 decembrie să fie cât mai repede urmat de prima conferință interguvernamentală de negociere UE – Republica Moldova.
În opinia sa, este important ca această primă conferință să aibă loc la începutul anului viitor, înainte de alegerile europarlamentare, din moment ce, în a doua parte a anului, Uniunea Europeană va fi ocupată cu reconfigurarea instituțională ca urmare a alegerilor europarlamentare.
O conferință interguvernamentală la începutul anului va putea lua primele decizii importante, astfel încât negocierile să progreseze la nivel tehnic în a doua parte a anului. Expertul a mai spus că, întrucât volumul reglementărilor europene pe care fiecare țară candidată trebuie să le transpună în legislația națională este foarte mare, negocierile se derulează pe o perioadă lungă de timp.
Țările candidate beneficiază de sprijin financiar, administrativ și tehnic pe durata perioadei de preaderare.
Dorina Baltag, cercetătoare în politica externa și diplomația UE la Institutul pentru Diplomație și Guvernanță Internațională de la Londra, a declarat că în luarea deciziei sale, Consiliul European se va conduce după aceleași criterii de care s-a condus și în alte valuri de extindere a UE. Și anume criteriile de la Copenhaga stabilite în 1993.
„Este vorba despre stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, respectul pentru drepturile omului. Este vorba despre o economie de piață funcțională și abilitatea de a implementa eficient obligațiunile de stat membru al Uniunii Europene. Aceasta nu se va schimba și anume de aceste criterii va ține cont Consiliul UE”, a notat Dorina Baltag.
Potrivit cercetătoarei, aceste criterii fundamentale se regăsesc în raportul de țară al Comisiei Europene pentru R. Moldova. La fel, în acest raport se menționează cât de mult a progresat țara cu privire la cei 9 pași, care au fost relaționați cu criteriile de la Copenhaga.
Apoi a urmat o evaluare exhaustivă de peste 150 de pagini în ceea ce privește criteriile politice, economice și cât de pregătită este Moldova să intre în Uniunea Europeană, inclusiv cu 30 de capitole tehnice.
„Trebuie să recunoaștem că această relație între Republica Moldova și Uniunea Europeană are un context, nu atât politic, pentru că Consiliul UE este un organ politic și decizia este una politică, dar este vorba despre un context geopolitic. În general, este pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, când Comisia Europeană dă undă verde negocierilor formale de aderare înainte ca țara să îndeplinească pe deplin toate condițiile prealabile. Deci, dacă ne uităm pe raportul Comisiei, nu am îndeplinit toți pașii, acele 9 recomandări. Anume războiul de agresiune ale Rusiei împotriva Ucrainei a urgentat acest proces, de regulă, destul de lent și meticulos, pentru că este un proces tehnocratic”, explică Dorina Baltag.
Dar, spune cercetătoarea, tot Comisia Europeană a evidențiat că partea tehnică pentru aceste două țări, care vin la pachet – Moldova și Ucraina – ar putea să înceapă imediat ce liderii UE încep să discute. „Fie că această decizie va fi luată în decembrie, dar eu intuiesc mai mult că s-ar putea să aibă loc totuși în martie, când Comisia va veni cu încă un raport vizavi de acești pași pe care noi îi facem”, a mai spus Dorina Baltag.
Comentatorul politic, Nicolae Negru, a reiterat că acele nouă recomandări formulate de către Comisia Europeană pentru R. Moldova reflectă criteriile de la Copenhaga – criterii privind soliditatea instituțiilor statului, funcționalitatea economiei de piață etc.
„Și anume, dacă Republica Moldova este acceptată în UE, economia ei face față gradului de concurență care există în cadrul UE? Sau va fi nevoie să fie întreținută, fapt care nu se acceptă. E clar că Republica Moldova va fi ajutată, dar aceasta nu înseamnă că va fi purtată în cârcă și va face lucrul în locul ei”, susține comentatorul.
El a mai punctat printre cerințe asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, situația în mass-media, raportul cu societatea civilă etc.
„Însă, din cele noău recomandări, trei nu sunt suficient de bine îndeplinite. Și acestea se referă inclusiv la reforma în justiție, care decurge anevoios. Această decizie va fi luată acum, dar cu mențiunea că începutul realizării ei, începutul negocierilor va ave loc din martie, în cazul în care cele trei condiții restante vor fi îndeplinite în totalitate. Se așteaptă ca R. Moldova să efectueze această evaluare a judecătorilor și procurorilor, să avem un Consiliu Superior al Magistraturii completat, să avem Consiliul Superior al Procurorilor, Curtea Supremă de Justiție. În fond ca toate aceste instituții ale puterii judecătorești să înceapă a funcționa astfel încât să-și demonstreze independența, să nu fie posibilă implicarea sau imixtiunea politicului în activitatea judecătorilor, a procurorilor etc. S-a mai spus că nu stăm perfect în lupta împotriva corupției. Sunt anumite rezultate, dar s-ar cere cazuri concludente de pedepsire a unor corupți, oligarhi puternici. Există un singur caz, este vorba de Ilan Șor, dar avem alte multe care își așteaptă rândul în judecătorie”, a declarat Nicolae Negru.
Potrivit lui, până nu demult nu erau clar delimitate competențele instituțiilor de drept, dar de curând s-au votat prevederi legale de delimitare. Or, până acum exista chiar și o dispută publică în acest sens. Se mai cere dezoliharhizarea R. Moldova, adică neadmiterea implicării sau influenței unor grupuri de interese, oameni de afaceri sau grupuri politice, în activitatea economică, politică, informațională, ceea ce este foarte important. În opinia comentatorului, și în acest sens s-au făcut anumite lucruri, dar se cer progrese semnificate încă.
„Eu cred că fără această îndeplinire, teoretic să zicem, Consiliul European va fi nevoit să ia o decizie al cărei început de realizare să fie transferat pentru luna martie, când Comisia Europeană prezintă un alt raport privind starea democrației, a economiei etc. în Republica Moldova. Decizia o să fie luată acum în decembrie”, a mai spus Nicolae Negru.
