Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Tofan a declarat că lucrurile în Moldova sunt atât de complicate încât este nevoie de un „împăciuitor (Mandela, Havel)”, un „animal politic (Merkel, Băsescu)” și un „reformator-chirurg (Milei, Bendukidze, Bolojan)”, toate reunite într-o singură persoană, transmite Ultimelestiri.md.
„Împăciuitorul – pentru că țara, divizată și dezamăgită, trebuie cusută înapoi. Animalul politic – pentru a rezista cumva în jungla asta, să poată realiza ceva. Reformatorul – pentru că resursele sunt deja la limită și fără a reporni economia, restul dominourilor vor pica automat. Oricine ar fi omul, are în față o misiune (aproape) imposibilă. Și pentru că nu există minuni și nici supermani politici, care să le combine pe toate, dacă aș alege un singur profil, ar fi un Milei de Moldova”, a declarat omul de afaceri, menționând că acest „Milei ipotetic” ar trebui să fie naiv sau nebun ca să își ia un astfel de angajament.
Totuși, Vasile Tofan susține că există câteva lucruri care ar trebui schimbate în Moldova pentru o mai bună funcționare a sistemului.
În primul rând, trebuie schimbată viziune economică.
„Orice transformare începe prin a defini o viziune clară. Pentru mine, aceasta e: Moldova ca cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori (Moldova – Europe's most business friendly country). Pentru că dacă vom avea afaceri de succes, vom avea și venituri fiscale pentru toate restul. Acum, „cea mai prietenoasă”, trebuie să fie pe bune, nu declarativ doar. Asta înseamnă că atunci când un funcționar vine cu vreo licențiere, comisie, agenție, reglementare, notarizare apostilată – prima întrebare e: asta simplifică lucrurile sau le complică, pentru antreprenorii noștri? E unica, unica soluție pentru a da un imbold business-ului local și a-i atrage pe cei din afară, care ezită să vină pentru piața noastră minusculă, dar ar putea considera Moldova ca o platformă de exporturi. Asta – doar dacă la noi lucrurile vor fi mult mai simple decât la alte țări din regiune. Singapore, Irlanda, Estonia – sunt exemplele de care să ne ghidăm. E unicul nostru potențial avantaj competitiv. Unicul”, a explicat omul de afaceri.
În al doilea rând, potrivit lui Tofan, trebuie consolidată încrederea.
„ După drama „nepoților” și verișoarelor, pentru a putea face reformele necesare, încrederea trebuie restabilită, inclusiv prin a tăia acolo unde omul simplu vrea să vadă mai multă curățenie și echitate. Plafonarea salariilor în sectorul public la 4-5 salarii medii – inclusiv sporurile pentru secret de stat sau muncă asiduă sau alte ciudățenii – ar fi un prim pas. Cu foarte puține excepții, în joburi hiper-tehnice / profiluri rare, unde incompetența ne poate costa sute de milioane și unde nu avem opțiunea să nu plătim salarii mai mari. Stând bine cu aritmetica înțeleg că această plafonare nu va genera economii semnificative în tabloul mare, dar e importantă pentru contractul social și restabilirea unui minim de încredere în echitate”, a precizat expertul, menționând că a treia soluție este schimbările în sectorul public.
„Avem ~30% (!) din toți angajații în sectorul public. România, unde Bolojan sună alarma, e la 16%. Noi – aproape dublu, efectiv falimentar. În plus, chiar cu toți bugetarii, suntem la 1,1 lucrători pentru fiecare pensionar, iar ceasul demografic bate rapid contra acestui raport deja foarte precar. Lucrurile trebuie eficientizate radical. ANSA are ~1.200 de oameni (de 30 de ori mai mulți ca Agenția de Investiții). Avem Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice. Avem Inspectoratul de Protecția Mediului, dar și Agenția de Mediu (înțeleg separarea autorizare vs. control, dar Estonia se descurcă având o singură agenție). Sunt zeci de instituții care trebuie eficientizate, comasate sau eliminate. Sunt sigur că vor exista o mulțime de argumente, unele chiar plauzibile, de ce anume o unitate sau alta sunt absolut necesare, dar realitatea e că dacă nu reducem cheltuielile de ansamblu, nu va mai conta, pentru că nu vom avea efectiv bani chiar și pentru lucruri vitale ca pensii sau insulină. Avem nevoie de un sector bugetar mult mai mic, dar mai eficient și bine plătit. Marea majoritate sunt oameni de bună-credință, trebuie ajutați să treacă la privat dacă e cazul, unde avem o criză de lucrători și pot realist conta și pe venituri mai mari. Dar trebuie să recunoaștem că există și funcționari nocivi, care dacă îi dai afară, se restabilesc prin judecată și le și plătești salariul pentru perioada nelucrată + despăgubiri. E nevoie de o schimbare radicală aici, inclusiv în reglementările de disponibilizare”, a subliniat omul de afaceri.
De asemenea, Tofan susține că un audit Big Four anual pentru companiile de stat este esențial.
„Pământurile, clădirile – privatizate cât mai rapid. Acum, în cel mai bun caz, sunt administrate prost. În cel mai rău – statul ia 1/10 din prețul de piață pe chirie, iar restul vine în plic unor funcționari hrăpăreți. Pentru cei care mai cred în stat ca un bun administrator al bunului public – gândiți-vă la, scuze, veceul din vamă sau o grădină publică și comparați-l cu cel de la McDonald's sau La Plăcinte. Bunul e administrat eficient atunci când există un proprietar / gospodar. Statul și proprietatea colectivă, în marea majoritate a cazurilor, e un administrator prost, pentru că dacă un bun aparține tuturor, el nu aparține nimănui, iar atitudinea e corespunzătoare. Am văzut-o din plin în cazul Moldatsa”, a afirmat economistul.
Cea de-a cincea schimbare se referă la reforma fiscală.
„Nepopulară, dar absolut necesară și nu poate fi amânată, pentru că nu ne putem împrumuta la nesfârșit. Poți taxa cinci lucruri: investiții, muncă, capital, consum, vicii. Există consens pe vicii. Ca să ai bani de consum însă, trebuie să încurajezi investițiile, munca și acumularea de capital. Toți spunem că vrem să trecem de la un model bazat pe remitențe + consum la unul bazat pe investiții și exporturi, care să genereze mai multă bunăstare. Atunci trebuie să taxăm lucrurile corespunzător”, a declarat Tofan, menționând că și reforma APL, foarte complicată, dar utilă pentru țara noastră.
Specialistul mai subliniază că modificări sunt necesare și în Codul muncii.
„O mare frână pentru economie. Trebuie rescris din temelie, astfel încât companiile să fie încurajate să angajeze, regulile să fie mult mai simple, dar și să poată disponibiliza oameni dacă e cazul. O piață a muncii mai fluidă și flexibilă încurajează crearea de noi joburi. Acum avem situații halucinante când un angajat te fură, dar tot nu-l poți da afară, pentru că a plecat subit în concediu medical”, a afirmat omul de afaceri.
Potrivit lui Tofan, pensiile din Republica Moldova este o temă dureroasă. Acesta menționează că deficitul e deja prea mare – intrările din CNAS sunt mult sub plățile lunare, diferența fiind compensată din alte taxe.
„Asta, în timp ce e vital să ridicăm pensia minimă, pentru că rămâne mult prea mică. Soluția e complicată, reforma va dura ani de zile, dar nu putem fără: (a) creșterea graduală a vârstei de pensionare; (b) plafonarea pensiilor excesive + curățirea pensiilor speciale, dar și limitarea contribuției CNAS la cel mult ~10 salarii medii / lună; (c) introducerea Pilonului II, ca în România și orice alt stat modern”, a declarat expertul, subliniind importanța controalelor și reglementărilor.
„Lucrurile au avansat un pic, dar tot sufocăm antreprenorii, care pierd prea mult timp răspunzând la scrisori, raportări, menținerea registrelor etc. E nevoie de un moratoriu pe controale, cel puțin până repornim motorul economiei. Nu mai vorbesc de intrări cu mascați la 6 dimineața în subiecte fiscale de rutină, terorizând puținii oameni cu inițiativă, care încă mai încearcă să producă ceva în Moldova. De cele mai multe ori, acești oaspeți matinali o fac pentru a propune ulterior „rezolvarea întrebării””, a explicat economistul.
Un alt sector ce necesită intervenția autorităților este agricultura. Potrivit lui, subvențiile trebuie mutate de la acoperirea pierderilor spre retehnologizare, irigare și adaptare climatică.
„Dar asta, din păcate, funcționează până la primul tractor care blochează vama Leușeni. Modelul actual e însă nesustenabil. E ca și cum ai face focul cu bancnote de o sută de lei”, a declarat Tofan.
Și nu în ultimul rând, expertul face referire la sistemul de canalizare și apă.
„Subiect absent din agenda publică. Deja avem un deficit extrem de apă. Captarea apei pluviale, lacuri de acumulare, împădurirea, explorarea apelor subterane, reparația infrastructurii Apă-Canal ca să reducem pierderile – sunt toate inițiative critice, dar vor dura ani, decenii. Până atunci, nu există o altă soluție rapidă decât a prețui apa la justa ei valoare, a unui produs deficitar, iar asta înseamnă că nu poți consuma zeci de m³ la 13 lei. Avem cea mai puțină apă din Europa, dar și, paradoxal, cea mai ieftină. Prețurile vor trebui crescute + trecerea la tarifare pe categorii de volum. Câte puțin, vom învăța să facem dușuri de 3 minute și să tratăm apa ca aurul, ca în Israel”, a comunicat afaceristul, declarând că lista e mult mai lungă – apărare, Ucraina, AI, energie, sănătate, drumuri, forță de muncă etc. Și toate acestea trebuie făcute în paralel obiectivul de a accelera negocierile de integrare în UE.
„Luate la un loc – o misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă. Saakașvili și Bendukidze au reușit să livreze într-o situație mult mai proastă în Georgia, iar Milei într-una efectiv apocaliptică în Argentina. Deci se poate face și în Moldova”, a conchis Tofan.
Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia pe 3 iulie, iar odată cu plecarea sa, Guvernul a intrat în exercițiu până la învestirea unui nou Cabinet de miniștri. Președinta Maia Sandu urmează să consulte fracțiunile parlamentare înainte de desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.
